Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

20°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:10 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4408
  3.4767
Micsoreaza fontMareste font

MINISTERUL DE INTERNET

Clubul antreprenorilor


Cum încă mai există destui întreprinzători care susţin că românii au afacerile în sânge, având un talent nativ de a specula şi improviza, precum şi de a scoate bani din nimic, odată cu debutul crizei s-au înmulţit site-urile care propun idei de afaceri celor care au curajul să înceapă o activitate pe cont propriu şi să devină devină proprii şefii sau angajaţi.

 

Ideea care se învârte în jurul acestor site-uri este destul de simplă : ele se vor a fi un loc de întâlnire, de mediere, între întreprinzătorii cu idei şi investitorii cu bani sau între marile companii proprietare ale unor mărci mai mult sau mai puţin cunoscute care sunt gata să împartă francize.

Cam aşa funcţionează şi site-ul numitideideafaceri.manager.ro care propune, prin intermediul altor utiliza­tori, celor în pană de idei, diverse mo­duri de a face bani.

Unele firme îşi vând afacerea sub forma unui CD, cum este o companie care susţine că se ocupă cu fabricarea cosmeticelor şi propune ca, prin inter­mediul unui curs intensiv, întreprin­zătorii cu spaţiul şi resursele necesare să-şi înjghebeze acasă un laborator propriu de cosmetice naturale, pe care să le vândă ulterior. „Cu ajutorul CD-ului Cosmetice 100% naturale ai ingre­dientele necesare unei afaceri de fabri­care a produselor cosmetice home­made! Lucrarea este una practică, bine structurată şi elaborată, şi se bazează pe exemple concrete şi pe informaţii actuale. Tot ce ai nevoie pentru a crea astfel de produse găseşti în CD-ul Cosmetice 100% naturale, la care adaugi puţină inventivitate şi curiozitate în combinarea aromelor şi esenţelor”, susţin vânzătorii ideii de afaceri.

Un alt ofertant susţine că are se­cretul unei afaceri de viitor, cultivarea de ciuperci champignon, şi a pus la cale şi un plan menit să-i transforme pe români în mari mâncători de ciuperci : „Pentru a ilustra mai bine cum se pre­zintă piaţa, subliniem că românii au încă un consum foarte scăzut (considerat chiar irelevant din punct de vedere statistic), de 0,872 kg/persoană/an. În alte ţări din vestul Europei consumul depăşeşte 3 kg/cap de locuitor : Ger­mania – 3,475 kg, Olanda – 3,537 kg, Franţa – 3,135 kg. Se vehiculează ac­tualmente în media ideea că ar trebui sa consumăm anual peste două kilogra­me de ciuperci, fiecare. Dar, după părerea noastră, indicat ar fi ca fiecare adult să consume cel puţin două kilo­grame pe lună, nu pe an şi, pentru a ajunge aici, producatorii ar putea să cultive nu numai ciupercile, ci şi gustul consumatorilor pentru acest produs”.

Nu lipseşte din schemă nici „cla­sica” afacere legată de creşterea de chin­chilla, argumentul fiind că „femeile nu vor înceta niciodată să-şi dorească blă­nuri de lux. Şi când blana e şi de chin­chila, totul devine mai frumos. Blana de chinchila este foarte frumoasă, moale, călduroasă şi căutată. Ea poate ajunge şi la 20 - 40 de euro/bucata”, celor care decid să investească în afacerea cu rozătoarea promiţându-li-se un profit sigur de cel puţin 3.000 de euro pe an.

Acestea sunt doar câteva dintre ideile de afaceri de pe site-ul respectiv. Însă în Timiş amatorii de astfel de afaceri inedite au avut o experienţă nu foarte plăcută cu fermele de melci, cei care au vândut „la cheie” aceste afaceri uitând să spună că piaţa nu e sigură, că melcii sunt foarte pretenţioşi şi că profitul nu e constant. Aşa că mulţi crescători de melci din Banat regretă şi acum investiţia făcută. Afacerea cu melci s-a dovedit a fi una profitabilă, însă doar pentru cei care au vândut echipamentele necesare demarării.

 

 

  

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres