Coaliţie administrativă pentru “Timişoara capitală culturală”

Dorinţa ca, în următorii ani, Timişoara să devină capitală culturală europea­nă, după modelul Sibiului, pare să mobilizeze nu doar personalităţi din domeniul cultural, ci a devenit un subiect major de preocu­pare şi pentru administraţia locală. Consiliul Judeţean şi Consiliul Local au făcut deja demersurile pentru înfiinţarea unei Asociaţii numite „Timişoa­ra capitală culturală euro­pea­nă”, care să coordoneze acţiunile necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Deşi politicienii sunt optimişti, în mediul cultural timişorean posibilitatea ca acest proiect să prindă contur este privită cu rezerve.

O asociaţie pentru cei animaţi de aceeaşi dorinţă

Proiectul legat de posibili­tatea ca, în următorii ani, Timi­şoara să devină capitală cul­turală europeană a mobilizat nu doar oamenii de cultură, ci şi administraţia locală, animată de interese mai mult sau mai puţin electorale, ţinând cont de apropierea legerilor locale.

În ideea de a coaliza efor­turile şi activităţile întreprinse în această direcţie, Primăria Ti­mişoara a anunţat încă din luna iunie că doreşte înfiinţarea unei asociaţii formate din mai multe instituţii şi organizaţii intere­sate să sprijine candidatura municipiului la titlul de capitală culturală europeană. Acestei idei i s-a alăturat şi Consiliul Judeţean Timiş care, zilele tre­cute, a făcut public un proiect de hotărâre legat de participarea la constituirea Asociaţiei “Timi­şoara capitală culturală euro­peană”. Pentru realizarea pro­gra­mului, Asociaţia vrea să pre­gătească dosarul de candida­tu­ră şi să facă toate demersurile pentru promovarea şi susţine­rea evenimentelor legate de acest statut, pentru atragerea de fonduri şi crearea condiţiilor pentru eligibilitatea programului.

În acest sens, nou-creata asociaţie a anunţat că primeşte în scop caritabil donaţii, sub­venţii, contribuţii, bu­nuri mo­bile şi imobile, sume de bani în lei şi în valută, din ţară şi din străinătate, de la orice per­soană fizică sau juridică.

Asociaţia se va ocupa şi de achiziţionarea de terenuri pen­tru construirea şi amplasarea obiectivelor pe care urmează să le ridice şi organizează diferi­te manifestări (conferinţe, ex­po­ziţii, dezbateri etc.), editează pu­blicaţii  în vederea popu­larizării activităţilor, realizând în paralel şi manifestări publice în vederea atragerii de fonduri. Asociaţia va avea şi un capital de pornire, fiecare membru fon­dator tre­buind să achite o coti­zaţie anua­lă de 100 de lei, care va repre­zenta sursa perma­nentă de fi­nanţare a structurii asociate.

Întâlniri de promovare cu zece ani înainte de eveniment

Pe lângă constituirea aces­tei asociaţii, tot în ideea înce­perii din timp a demersurilor necesare pentru atingerea obiectivului propus, dar, după cum s-a speculat, şi pentru posibila acumulare de capital electoral de către unii politi­cieni locali, la sfârşitul lunii iunie a avut loc la Bruxelles, în Parlamentul European, o dez­batere legată de intenţia Timi­şoarei de a candida la statutul de Capitală culturală euro­pea­nă, după anul 2019. 

Ideea, organizată în spe­cial de politicieni liberali, a fost considerată prematură de către reprezentanţii P.E., raportată la faptul că Timişoara ar putea deveni Capitală culturală euro­peană abia după 2020. „Nu ştim ce se va întâmpla după 2019 cu capitalele culturale. Până atunci toate oraşele au fost alese. În 2012 vom începe discuţiile pri­vind viitorul capitalelor cultu­rale. Le vom păstra, dar nu ştim sub ce formă, dacă va fi un singur oraş pe an sau vom avea două sau trei capitale cul­turale cum avem acum. Vom discuta acest lucru. Faptul că intenţionaţi să candidaţi la tit­lul de capitală culturală este un lucru drăguţ, ar trebui să mun­ciţi la acest proiect, dar dacă mă întrebaţi dacă este un lucru sigur, nu e sigur”, a afir­mat pre­şedintele Comisiei de Cul­tură din cadrul P.E., Doris Pack.

Totuşi, europarlamentarii implicaţi în organizarea întâl­nirii de la Parlamentul Euro­pean se declară şi acum opti­mişti. „Eu spun că Timişoara are şanse mari să devină capi­tală culturală europeană. Totul e ca România să primească nominalizarea pentru a-şi de­semna capitala culturală eu­ro­peană. Dacă acest lucru se în­tâmplă, în comparaţie cu ceilalţi candidaţi din România la acest titlu – Clujul sau Braşovul –, eu cred că Timişoara are mari şan­se să câştige”, ne-a declarat europarlamentarul Cristian Buşoi. În opinia sa, Timişoara are nişte atuuri care o scot în evidenţă în mod clar faţă de celelalte oraşe candidate. „Aş aminti aici bogata istorie cultu­rală, precum şi diversitatea etnică, ce nu poate fi egalată de niciun alt oraş din România. De altfel, Timişoara a rămas în con­ştiinţa românilor, dar şi a euro­penilor ca loc din care a pornit Revoluţia. La toate acestea se adaugă şi atuurile arhitectonice de necontestat pe care le are oraşul”.

Aşii din mâneca Timişoarei

Lista argumentelor în fa­voarea desemnării Timişoarei ca şi capitală culturală euro­peană sunt destul de multe şi au fost enumerate în cadrul întâl­nirii preliminare de la Bru­xel­les.

Pe lângă caracterul multicul­tural şi multietnic, monumen­tele istorice şi arhitectonice, nu s-a uitat să se menţioneze faptul că Ioan Holender, care a ocupat timp de 18 ani funcţia de director al Operei de Stat din Viena, este timişorean, după cum timişoreancă este şi scriitoarea germană Herta Mül­ler, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.

Nu în ultimul rând, promotorii pro­iectului „Timişoara – capitală culturală europeană” cred că va mai conta faptul că oraşul are un rol important la nivel de euroregiune şi este carac­teri­zat de toleranţă şi deschidere către nou.

Mediul cultural este sceptic

Dar dacă politicienii sunt extrem de optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea ca, peste un deceniu, Timişoara să pri­meas­că statutul de capitală culturală europeană, în mediul cultural nu există acelaşi optimism una­nim debordant.

 „Eu cred că exis­tă şanse, dar nu foarte mari. Şi mai cred că aceste şanse de­pind de capacitatea noastră de a ne concentra doar pe un anu­mit segment, şi a nu ne risipi în toa­te direcţiile. Eu cred, de exemplu, că ar fi bine să se bată monedă pe latura muzicală – să se valo­rifice toate elementele legate de Ioan Holender, de Bela Bar­tok, de Marius Giura, de Festi­va­lul Plai şi aşa mai departe. Chiar şi aşa va fi foarte greu să primim acest statut”, apreciază scrii­torul timişorean Daniel Vighi, cadru universitar la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest.

În ceea ce priveşte alte po­sibilităţi de abordare a mediului cultural timişorean, Daniel Vighi este sceptic : „Pe latura legată de scriitori, sunt slabe şanse să dobândim acest statut. E adevă­rat, noi, mai nou, o asociem în acest context pe Herta Müller cu Timişoara, dar eu o cunosc şi spun că ar trebui ca şi ea să-şi do­rească acest lucru. Până una alta, Herta Müller are amintiri deloc plăcute legate de Timişoara”.

În cursa cu Iaşiul şi Clujul, Daniel Vighi crede că Timişoa­ra ar trebui să depună eforturi foarte mari pentru a avea şanse la dobândirea acestui statut de capitală europeană. „Ar fi ciu­dat să nu recunoaştem faptul că Timişoara nu are anvergura cul­turală a Iaşiului sau Clujului. Ti­mişoara s-a dezvoltat ca un oraş de burghezie, cu un spirit antre­prenorial puternic, cu oameni orientaţi mai degrabă spre mo­dalităţile de a face bani”.

Cornel Ungureanu, preşe­dintele Uniunii Scriitorilor din Timişoara, consideră şi el că şansele Timişoarei la statutul de capitală culturală europeană nu sunt foarte mari. „În ceea ce mă priveşte, am foarte puţine spe­ranţe în acest sens, fiindcă rit­mu­rile bunei aşezări a Timişoarei în spaţiul românesc sunt destul de lente. Ca Timişoara să devi­nă capitală culturală europeană, trebuie, în primul rând ca ora­şul să capete o anume înfăţişare. Dacă va arată în continuare cum arată acum, fără suficiente pre­ocupări pentru clădirile care sunt monumente istorice, fără preo­cupări pentru pieţele care defi­nesc o anumită identitate urba­nă, fără preocupări pentru tre­cutul urban al oraşului, nu cred că avem vreo şansă. Deşi s-a fă­cut destulă agitaţie în ultima pe­rioadă pe această temă, cred că multe din demersurile realizate sunt în afara înţelegerii concep­tului de capitală culturală euro­peană. Trebuie implicaţi oame­nii care fac, într-adevăr, cultură la Timişoara, şi sunt nişte in­stituţii care trebuie puse în mişcare”.

Mai optimist este Corio­lan Gârboni, directorul Filarmoni­cii “Banatul”, care s-a şi implicat activ în demersurile legate de acest obiectiv făcute până acum pe plan local.„Totul e ca de pe plan central să nu ni se pună beţe în roate. Aş aminti în acest sens faptul că dacă în alte oraşe li s-au dat sedii Filarmonicilor, la Timi­şoara se încearcă luarea sediu­lui Filarmonicii «Banatul». Una peste alta, cred că în compe­tiţia cu Clujul şi Iaşiul pentru acest statut, avem peste 50% şanse să câştigăm. Spun asta şi bazându-mă pe faptul că în acea comisie de jurizare vor fi repre­zentanţi străini, nu români”.