După ce, de la începutul acestei luni, a fost pus în aplicare noul Cod al Muncii, o variantă contestată de sindicate, legislaţia din domeniul muncii s-ar putea modifica din nou în acest an. Şi asta la cerinţa Comisiei Europene. Deşi s-a spus că prin noile prevederi comunitare sunt avantajaţi atât angajatorii, cât şi angajaţii, măsurile anunţate în prima fază sunt în detrimentul salariaţilor.


Prevederi europene liberale

Deşi noul Cod al Muncii, în varian­ta sa aplicabilă de la 1 mai, a avut foarte multe prevederi noi menite să schimbe piaţa muncii în avantajul an­gajatorilor, prin creşterea numărului contractelor de muncă pe perioadă de­terminată şi măsuri mult mai permi­sive în ceea ce priveşte perioadele de probă, Comisia Europeană consideră că legis­laţia muncii din România mai are nevo­ie de modificări adiţionale suplimen­tare, care să vină în sprijinul patronatelor.

Prin noile prevederi impuse de Co­misia Europeană, care vor trebui intro­duse în Codul Muncii până în toamna acestui an, perioada în care angajaţii care lucrează peste durata normală a timpului de muncă beneficiază de ore libere a crescut de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a nu cauza stopaje de pro­ducţie, din cauza lipsei forţei de muncă necesare. Totodată, prin noile regle­mentări impuse de la Bruxelles se va lărgi categoria de situaţii în care pot fi folosite contracte de muncă pe durată determinată, asigurându-se că aceasta nu va creşte segmentarea pieţei mun­cii. Astfel, un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit pentru perioada realizării unui proiect, a unui program sau a unei lucrări, dar cu posibilitatea încheierii suc­cesive a cel mult trei astfel de contrac­te. În acelaşi timp, a fost stabilit că un contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în termen de trei luni de la încetarea unui contract simi­lar, este considerat contract succesiv şi nu poate avea o durată mai mare de 12 luni. Conform noilor prevederi, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Reglementările C.E. legate de piaţa muncii aduc în discuţie principiul “flexicurităţii”, definit de către Comisia Europeană drept un “concept care să împace pretenţiile angajatorilor cu cele ale angajaţilor, îmbinând flexibi­litatea şi securitatea pentru lucrători şi companii, inclusiv prin abordarea mai flexibilă a procedurilor de angajare şi de concediere”.


Amenzi de peste un miliard de lei vechi, în două săptămâni

Liderii sindicali timişeni continuă să critice noua formă a Codului Muncii şi spun că, prin relaxarea cadrului legal privind contractele de muncă pe perioa­dă determinată şi perioadele de probă, se va favoriza comiterea a numeroase abuzuri de către angajatorii obişnuiţi să lucreze la limita legii. “În curând, con­tractele de muncă pe perioadă nedeter­minată vor deveni o raritate, iar anga­jaţii vor fi mult mai uşor de concediat în mod discreţionar. În plus, prin noile prevederi legate de perioada de probă, sunt convins că vor fi firme în Timiş, pe anumite sectoare cum ar fi lohn-ul, care vor rula continuu personal în pe­­rioada de probă. Şi se vor comite foar­te multe abuzuri, mai ales în unităţile care nu au sindicate”, este de părere Ştefan Gogoşanu, liderul timişean al confederaţiei sindicale Cartel Alfa.

În opinia sa, vor exista angajatori, şi pe plan local, care vor încerca să in­terpreteze în mod speculativ noul Cod al Muncii, şi să reducă la minimum drepturile angajaţilor prevăzute în contractele individuale de muncă.

Totuşi, chiar dacă sindicatele sunt nemulţumite de noul Cod al Muncii, nu acelaşi lucru se poate spune despre structurile din subordinea Ministerului Muncii. Astfel, la Inspectoratul Terito­rial de Muncă Timiş s-au înregistrat în ultimele două săptămâni peste 6.000 de contracte noi de muncă. Mai mult, inspectorii I.T.M. Timiş au aplicat noile plafoane, mult mai mari, ale amenzilor pentru muncă la negru, pentru a des­cu­­raja angajatorii obişnuiţi să încalce legea.

Cornelia Corescu, inspector-şef al I.T.M. Timiş, spune că, în două săp­tămâni, I.T.M. a dat amenzi de peste 100.000 de lei, precizând că seria con­troalelor legate de depistarea mun­cii fără forme legale va continua în pe­rioada următoare în Timiş.