Codul Penal, aplicat doar în cazuri grave de încălcare a legii

Comisia Europeană a anunţat lansarea unei noi strategii în ceea ce priveşte politicile penale care urmează a fi implementate în perioada următoare în statele comunitare. În opinia experţilor C.E., pedepsele penale trebuie aplicate in extremis, doar în cazuri grave de încălcare a legii şi doar în baza unui probatoriu solid.

Noţiunea de “infracţiune” şi-ar putea restrânge aria de aplicare

Noul plan propus de Comi­sia Europeană în ceea ce pri­veşte politicile penale europene e unul despre care se crede că le va oferi cetăţenilor mai mul­tă protecţie prin implementarea eficientă a normelor U.E. În elaborarea acestuia s-a plecat de la premisa că, în ciuda efor­turilor depuse în ultimii zece ani, schimbările aduse dreptului penal european au fost lipsite de coerenţă şi, de multe ori, ina­decvat implementate. Datorită Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, U.E. poate utiliza dreptul penal pentru a consolida politicile şi regle­mentările menite să asigure pro­tecţia cetăţenilor. 

Reprezentanţii C.E. consi­deră însă că, “în condiţiile în ca­re criminalitatea cauzează pre­judicii anuale cifrate la 233 de miliarde de euro, o strategie  cla­ră este esenţială pentru a asigura protecţia cetăţenilor”. Se speră, în acest context, că elaborarea unor principii comu­ne va ajuta U.E. să acţioneze mai eficient în domenii precum combaterea manipulării pieţelor financiare şi a daunelor provo­cate mediului şi să îi protejeze pe contribuabilii europeni împo­triva fraudelor. Conform prin­cipiilor enunţate în această stra­tegie, dreptul penal trebuie să rămână o măsură la care să se recurgă doar în ultimă instanţă, iar sancţiunile ar trebui să se limiteze la încălcări deosebit de grave ale legii. Totodată, noile măsuri în materie de drept pe­nal trebuie să respecte dreptu­rile fundamentale ale cetăţe­nilor, iar deciziile cu privire la măsurile sau sancţiunile de drept penal trebuie susţinute de dovezi materiale clare, trebuie să fie proporţionale cu infracţiunea şi luate la nivel local, naţional sau european, după caz. 

“Mulţi infractori acţio­nea­ză la nivel transfrontalier. Avem nevoie de măsuri comune pen­tru a-i împiedica să se sustragă legii profitând de spaţiul fără frontiere interne al U.E. şi ex­ploatând diferenţele existente între sistemele juridice naţio­na­le. Existenţa la nivel european a unor norme minime în mate­rie de drept penal le poate oferi un plus de protecţie cetăţenilor europeni, în special celor care călătoresc sau lucrează în mai multe ţări, reflectând totodată valorile, obiceiurile şi opţiunile naţionale”,susţin reprezen­tanţii C.E.

Recidiviştii, “instrumentul” de evaluare a eficienţei noului Cod Penal

Avocatul timişorean Du­mitru Ganţ consideră că nu întotdeauna se poate miza doar pe caracterul de reeducare, moralizator, coercitiv al unei pedepse aplicate într-un caz penal, cum, la fel, politica aplicării unor pedepse blânde nu întotdeauna are efectul scon­tat : “Relevant din acest punct de vedere este numărul de ca­zuri în care indi­vizi care be­neficiază de con­damnări cu suspendare recidi­vează cu pri­ma ocazie”.

De altfel, şi datele servi­cii­lor de probaţiune par să con­fir­me această teorie. De exemplu, bilanţul Serviciului de Proba­ţiune de pe lângă Tribunalul Timiş indică faptul că anul trecut, din 230 de persoane aflate în evidenţa Serviciului de Probaţiune, în aproximativ 10% din cazuri a trebuit sesizată instanţa, pentru nerespectarea obligaţiilor asumate de con­damnat. Iar tendinţa se men­ţine şi în acest an, când din 351 de persoane supravegheate în primul semestru, în 30 de ca­zuri au fost sesizate instanţele de judecată pentru nerespecta­rea măsurilor şi obligaţiilor impuse de cei care au fost con­damnaţi cu suspen­dare. Ceea ce înseamnă că peste 10% din­tre cei cărora le-a fost suspen­da­tă executarea pedepsei nu meri­tau acest lu­cru.

Din acest punct de vedere, mai spune avocatul Ganţ, noul Cod Penal nu aduce foarte mul­te îmbunătăţiri :“Eu nu-mi explic de ce unele fapte extra­ordinar de grave rămân în aceas­tă nouă formă a Codului Penal cu sancţiuni extrem de blânde. Cum e posibil ca pentru omor să se poată da în conti­nuare pedepse de închisoare cu suspendare?” În plus, declară Dumitru Ganţ, nu întotdeauna funcţionează această regle­mentare uniformă pentru tot spaţiul european: “Dacă în România sunt mai multe furturi de lemn decât în Cehia, e fi­resc ca sancţiunile aplicate în România să fie mai aspre. Mă­car pentru o perioadă de 10 - 15 ani, până când se reduc acest gen de infracţiuni. La fel şi cu infracţiunile la legea circulaţiei, care vedem că s-au înmulţit îngrijorător de mult, şi din cauza sancţionării blânde”.