Comisia Europeană, nemulţumită de învăţământul superior comunitar

Nu doar în România există nemulţumiri legate de calitatea învăţământului superior şi de corelare cu cerinţele pieţei a muncii materiilor studiate la universităţi. Comisia Europeană a lăsat să se înţeleagă recent că această problemă se remarcă la nivelul întregului spaţiu european, unde se simte o criză acută de absolvenţi de universitate bine pregătiţi.

O nouă strategie pentru universităţile europene

Comisia Europeană a prezentat, zi­lele trecute, o strategie de reformă pen­tru sporirea numărului de absolvenţi, dar şi pentru îmbunătăţirea calităţii ac­tivităţii de predare. Strategia pleacă de la premisa că, deşi în ultimii ani, numă­rul şi diversitatea instituţiilor de învăţă­mânt superior, precum şi numărul de studenţi au crescut substanţial, finan­ţarea, structurile de guvernanţă şi pro­gramele şcolare nu au reuşit să ţină pa­­sul. “Învăţământul superior nu funcţio­nează suficient de bine pentru a asigu­ra Europei suficiente persoane cu com­petenţe adecvate pentru a crea locuri de muncă şi creştere economică”, se specifică în strategia C.E., care iden­tifică domeniile prioritare în care ţările U.E. trebuie să facă mai mult pentru a atinge obiectivele comune de educaţie. Conform aceluiaşi document, în perioa­da următoare va trebui realizat un clasa­ment universitar multidimensional, care să informeze mai bine studenţii cu pri­vire la cursurile care sunt cele mai bu­ne pentru ei, şi un sistem de tip Erasmus de garantare a împrumuturilor pentru studenţii la masterat care urmează o spe­cializare completă în străinătate.

La lansarea strategiei, comisarul european pentru Educaţie, cultură, mul­tilingvism şi tineret, Androulla Vassi­liou, a declarat că, deşi învăţământul superior reprezintă un motor puternic al creşterii economice şi deschide căi că­tre un nivel de trai mai bun şi este cea mai bună asigu­rare împotriva şoma­jului, prea mulţi ab­solvenţi găsesc cu greu locuri de mun­că de calitate.“Tre­buie să reformăm învă­ţământul supe­rior – şi formarea pro­fe­sională – astfel încât să ne dotam tine­rii cu compe­ten­ţele de care au nevoie pentru a-şi valo­rifica potenţialul în materie de dezvol­tare şi de capacitate de inserţie profesio­­nală”, a mai spus comisarul european.

Conform strategiei, domeniile prio­ritare în care sunt necesare reforme su­plimentare includ creşterea numărului de absolvenţi prin atragerea unei sec­ţiuni mai largi a societăţii în învăţă­mân­tul superior şi reducerea numărului celor care abandonează fără să îşi în­cheie cursurile, precum şi îmbună­tă­ţirea calităţii şi relevanţei învăţă­mân­tului superior, astfel încât programa să satisfacă necesităţile individuale, ale pieţei forţei de muncă.

Totodată, se doreşte asigurarea mai multor posibilităţi pentru studenţi de a dobândi competenţe suplimentare prin studiu sau formare în străinătate şi încurajarea cooperării transfron­ta­liere pentru stimularea performanţelor învăţământului superior, precum şi asigurarea unei finanţări eficiente – prin eliberarea constrângerilor guver­namentale exercitate asupra învăţă­mântului superior şi prin investirea în educaţie de calitate pentru a se putea răspunde nevoilor pieţei.

“Regrupare” după un bacalaureat dezastruos

În ceea ce priveşte învăţământul su­perior românesc, ultimele luni au fost destul de furtunoase. În ultimele săptă­mâni s-a vorbit destul de mult despre noul sistem de evaluare a unităţilor de învăţământ superior din România, sis­tem care s-a considerat că a dezavan­ta­jat Timişoara faţă de centre universi­ta­re precum Clujul sau Iaşiul, pe motiv că o singură universitate timişoreană, Politehnica, a fost cotată printre uni­ver­sităţile din categoria învăţământului superior de performanţă. În acest sens, a fost avansată ideea creării unui con­sorţiu universitar, pentru o mai bună reprezentare pe plan central a centru­lui universitar timişorean.

Totuşi, toate aceste discuţii au că­zut în planul doi după dezastrul recon­firmat al celei de-a doua sesiuni a baca­laureatului, când majoritatea universi­tăţilor au constatat că nu au suficienţi studenţi pentru a-şi ocupa locurile pre­văzute în planul de şcolarizare pentru anul I. “Din păcate, problema nu s-a re­zolvat nici acum. Sunt specializări cum e Mecanica, unde există un procent de ocupare a locurilor de 60%. S-au găsit însă soluţii alternative – o parte din lo­curi au fost transferate pe studii maste­rale, unde a existat o concurenţă bună. De asemenea, s-a convenit să nu se dis­ponibilizeze cadre didactice sau să se facă trecerea acestora pe cercetare, respectivele cadre fiind transferate pe masterat şi şcoala doctorală. De aceea, în acest an nu va pleca nimeni, din cadrul personalului didactic. Nu se ştie însă ce va fi anul viitor”, spune Ilare Bordeaşu, liderul Sindicatului Perso­nalului “Alma Mater” din Învăţământul Universitar, şi cadru didactic la Univer­sitatea Politehnica Timişoara.