Deşi atunci când competenţele de control pe un anumit domeniu se împart între mai multe structuri cu activităţi oarecum similare, rezultatele sunt sub aşteptări, statul continuă să păstreze atribuţii duble sau triple de control în domenii cu tentaţii extrem de mari în ceea ce priveşte încălcarea legii – cum e cel al precursorilor de droguri. Aici avizele se dau la dublu, de către Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Sănătăţii, iar controlul se împarte între A.N.A., Poliţie, D.I.I.C.O.T., Ministerul Sănătăţii, Vamă şi Poliţie de Frontieră. Cu o asemenea pleiadă de instituţii controloare, nu e de mirare că sunt operatori din Timiş care, deşi lucrează regulat cu cantităţi mari de precursori, spun că nu au fost controlaţi cu anii.


Documentaţie subţire pentru operatorii de profil

Pentru toţi precursorii de substanţe stupefiante sau psihotrope, care sunt utilizate în scop farmaceutic, medical, Ministerul Sănătăţii este cel care dă autorizaţiile necesare. Doritorii se pot adresa în acest sens direct Ministerului, iar documentaţia pe care trebuie să o pregătească pentru autorizare este una extrem de sumară. De exemplu, pentru producerea şi fabricarea substanţelor stupefiante şi psihotrope, Ministerul Sănătăţii Publice dă autorizaţii pe baza unei cereri-tip, a actului constitutiv al firmei, a unei liste de substanţe care urmează a fi produse şi/sau fabricate, menţionându-se pentru fiecare cantitatea şi destinaţia, un curriculum vitae al persoanei responsabile şi actul de studii care conferă competenţă în acest domeniu, un cazier judiciar al persoanei responsabile, un memoriu tehnic şi o declaraţie referitoare la măsurile de protecţie fizică a substanţelor stupefiante şi psihotrope. Cu alte cuvinte, dacă îşi completează obiectul de activitate şi face rost de un memoriu tehnic favorabil şi un farmacist cu cazier curat sau o firmă specializată pe comerţul cu alimente, de exemplu, poate începe să fabrice şi să producă precursori de droguri. 
Şi mai simplu e în cazul cabinetelor medicale, care pot primi autorizaţie pentru a desfăşura activităţi cu astfel de substanţe pe baza unei cereri-tip, a autorizaţiei de funcţionare, a înregistrării în registrul unic al cabinetelor medicale şi a autorizaţiei de liberă practică a medicului specialist şi, după caz, a medicului anestezist, împreună cu contractul de muncă sau de colaborare al acestuia.
Extrem de ciudat este însă faptul că, având un regim atât de permisiv de autorizare, Ministerul Sănătăţii nu pare să se chinuie prea mult cu controlul în domeniu, în sensul că nici măcar nu a descentralizat competenţele de control, în aşa fel încât să existe un serviciu, un birou, un compartiment sau măcar un singur specialist pe acest domeniu la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene. “Nu ni s-a dat vreo atribuţie pe controlul de precursori. Nu avem nicio implicare în această activitate. Dacă se face un control mai amplu, cu o comisie de specialitate, Direcţia de Sănătate Publică poate delega un specialist să facă parte din respectiva comisie. Nu există însă nicio structură specializată pe acest gen de control la nivelul D.S.P. Timiş”, spune Dana Şpac, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.


Control care nu se face cu anii

Inexistenţa unor structuri ale Ministerului Sănătăţii care să se ocupe de acest gen de control, la nivel teritorial, are efecte cel puţin interesante în ceea ce priveşte periodicitatea controalelor.
“Farmaciile sunt autorizate să depoziteze şi să lucreze cu precursori. Controlul ştiu că se făcea mai de mult de un serviciu din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică şi de Ministerul Sănătăţii. Nu ştiu însă dacă se mai realizează acest gen de control în ultima vreme. Pe noi nu ne-a mai abordat nimeni, în acest sens, de ceva vreme. Nu au mai fost controale de mai mult de un an”, spune Ana Miclea, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timiş. În lipsa unui control regulat, la intervale de câteva luni, cum ar fi normal, farmaciile mizează pe autocontrol, pentru a ţine lucrurile în sfera legalităţii. “Ce pot să vă spun e că noi gestionăm aceste substanţe după nişte reguli foarte stricte – avem un registru vizat anual în care se trec cantităţile utilizate, cantităţile rămase şi aşa mai departe. În situaţia în care un bolnav care utilizează produse de acest gen a decedat, familia e obligată să predea medicamentele neutilizate. Sunt reguli precise legate de manevrare, de depozitare şi aşa mai departe – aceste substanţe sunt, de exemplu, păstrate în dulapuri separate, cu uşi duble, cu chei speciale”, menţionează preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timiş.


Agenţia Naţională Antidrog – control tot de la centru

În ceea ce priveşte precursorii de droguri folosiţi în industrie, care nu au legătură cu domeniul medical, Agenţia Naţională Antidrog are competenţe de autorizare a agenţilor care transportă, gestionează, utilizează în procesul de fabricaţie sau depozitează astfel de substanţe. Autorizarea se face însă pe plan central, şi centralizat a rămas deocamdată şi controlul.
“În cazul în care au fost agenţi economici care au solicitat autorizare, i-am îndrumat spre Agenţia Naţională Antidrog. A.N.A. avizează, gestionează o bază de date în domeniu, verifică legalitatea întocmirii dosarelor. Pe partea de control, urmează, în perioada următoare, să fie pregătiţi specialişti şi la centrele teritoriale. În Timiş, de aceste activităţi de control se ocupă Poliţia, prin Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Timişoara”, precizează Mihaela Tomiţă, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timiş.
“În afară de autorizarea pentru gestionare sau depozitare de precursori, mai dăm autorizaţii şi pentru importul sau exportul de astfel de substanţe spre state terţe, verificăm documentaţia aferentă. În general, de controlul legat de gestionarea cantităţilor de precursori de la agenţii economici autorizaţi se ocupă Poliţia, prin Departamentele de Combatere a Crimei Organizate”, spune comisarul Bogdan Iaşnic, directorul Direcţiei de Evaluare - Coordonare a Agenţiei Naţionale Antidrog. Întrebat dacă, pe partea de precursori, nu este, în ceea ce priveşte avizarea, un paralelism între Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Sănătăţii, reprezentantul A.N.A. ne-a declarat : “În mod clar nu e paralelism. Sunt competenţe total diferite”.
Totuşi, din punctul său de vedere, e oarecum straniu că există două legi diferite legate de regimul substanţelor psihotrope. “Sunt substanţe care nu prezintă niciun interes din punct de vedere medical, cum e cocaina sau heroina, şi sunt substanţele utilizate în medicină, cum e morfina, de pildă. Pentru aceste substanţe sunt legi diferite. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să existe două cadre legale distincte. Cert e că pe substanţele psihotrope cu aplicaţii în medicină, Ministerul Sănătăţii are abilităţi distincte de autorizare şi de control”.


Nu au existat reţele de trafic de precursori destructurate în ultimii ani

Fiind unul dintre judeţele cu o activitate industrială destul de susţinută, în Timiş funcţionează un număr mare de agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi cu precursori de droguri. Totuşi, nu au fost identificate de către Poliţie sau Parchete cazuri de reţele de trafic cu precursori. “Nu am avut în ultima perioadă cazuri de acest gen. De obicei, ni se solicitau verificări pe Arad, legate de tranzitul prin Vama Nădlac al unor transporturi de substanţe încadrate în categoria precursorilor, transporturi care au un regim special şi trebuie însoţite de o documentaţie clar specificată de lege. Sunt substanţe care au cele mai diverse aplicaţii, cum ar fi, de exemplu, un colorant pentru vopsirea blugilor, ce poate fi folosit şi pentru fabricarea de stupefiante”, precizează Mircea Andreş, procurorul-şef al Serviciului de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Timişoara.
Sunt firme cu obiecte de activitate dintre cele mai diverse care deţin autorizaţii pentru gestionare şi utilizare de precursori. De exemplu, Colterm, pentru Centrala Termică Timişoara Sud, are autorizaţie pentru utilizarea de acid clorhidric care, conform listei privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, este precursor de categoria a III-a. Cantităţile aprobate pentru utilizarea anuală a acestei substanţe, la CET Sud au fost şi mai mari de 2,5 tone.
Anul trecut, a fost realizată la nivel european o acţiune comună de stopare a traficului cu medicamente contrafăcute, la care au participat autorităţi vamale din 27 de state, inclusiv din România, în urma acestei acţiuni, desfăşurate pe o perioadă de două luni, fiind confiscate 34 de milioane de medicamente contrafăcute, din care o bună parte conţineau precursori de droguri.
Deci, dacă firmele care fabrică medicamente contrafăcute pot să-şi procure precursorii necesari, este clar că, în tot spaţiul european, regimul de control al pieţei precursorilor de droguri necesită îmbunătăţiri. Potrivit ultimului raport al Departamentului de Stat SUA, cu privire la traficul de droguri, traficul de amfetamine este condiţionat, în mare măsură, de traficul cu precursori, iar capturile de amfetamină continuă să fie concentrate în Europa Centrală şi de Est.