Nu e niciun secret că, în ultimii ani, în perioada premergătoare alegerilor, numărul localităţilor a crescut spectaculos în majoritatea judeţelor ţării, multe sate fiind promovate la statutul de comune, în paralel cu transformarea în oraşe a comunelor ceva mai mari. În Timiş, acest proces, stopat temporar de criză, ar putea continua în perioada următoare, primele pe lista de priorităţi fiind satele Moşniţa Veche, Grabaţ şi Bulgăruş care aspiră la statutul de comune. Cu toate acestea, sunt multe Primării din rândul celor create recent care se chinuie să reziste, acoperindu-şi doar cheltuielile minime de finanţare din bugetele tot mai mici de la an la an. În aceste condiţii, voci din Consiliul Judeţean Timiş spun că înfiinţarea unor noi comune ar fi un act de inconştienţă.


Planuri noi legate de creşterea eşantionului de comune

Deşi multe dintre Primăriile timişene au bugete care nu le permit realizarea nici măcar a unor investiţii minime, şi nu le ajung nici pentru acoperirea pe întreg anul a cheltuielilor de sub­zistenţă ale aparatului admi­nistrativ, procesul de înfiinţare a unor noi comune în Timiş ar pu­tea continua în perioada urmă­­toare, favorizat de apropierea momentului alegerilor locale. Moşniţa Veche, Grabaţ şi Bul­găruş, actuale sate dar, probabil, viitoare comune, sunt pe lista de priorităţi şi şi-ar putea do­bândi noul statut chiar în ur­mătoarele luni.

Continuarea acestui proces de înfiinţare a unor noi comune în judeţ nu e văzut însă prea bine de către o serie de repre­zentanţi ai Consiliului Judeţean Timiş, care spun că bugetul, aşa cum e împărţit, nu ajunge nici pentru comunele deja exis­tente. “E foarte clar că, inclu­siv în Timiş, în ultimii ani, au fost transformate forţat unele sate în comune, şi comunele, în oraşe, pe baza unor calcule strict electorale, care nu prea au ţinut cont de realitatea lo­cală şi de posibilităţile finan­ciare. Personal, mă îndoiesc că în actualele condiţii, cu actua­lele bugete, cineva şi-ar mai permite să militeze, în perioada următoare, pentru înfiinţarea unor noi comune în Timiş, dar totul e posibil”, afirmă Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş.

La rândul său, Liviu Bor­ha, vicepreşedintele C.J. Timiş, consideră nerealistă, în actua­lele condiţii, apariţia unor noi comune pe harta Timişului. “Nu cred că se pune problema la nivel local, cel puţin în pe­rioa­da următoare. Se ştie foarte bine că sunt probleme foarte mari cu finanţarea de la buget a unor comune nou înfiinţate. În unele cazuri, de la început, acest proces de transformare a fost unul problematic. Şi, de cele mai multe ori, în spatele aces­tor demersuri nu a stat nea­părat o dorinţă a localnicilor, ci scopuri ascunse, care ţin de di­verse calcule şi scheme elec­to­rale. S-a urmărit, în mod evi­dent, maximizarea şanselor unei anu­mite formaţiuni politice. De cele mai mai multe ori, raţiona­mentul e simplu : dacă partidul aflat la putere crede că poate obţine avantaje electorale de pe urma acestui proces de trans­formare, el se va realiza”, men­ţionează Liviu Borha.


Primar Otelec : “Nu putem face nici măcar o investiţie minoră”

O bună parte din adminis­traţiile locale din comunele ti­mi­şene nou înfiinţate se confrun­tă, mai ales de când a început criza economică, cu neajunsu­rile create de bugete insufi­cien­te. E şi cazul uneia dintre ulti­mele comune din Timiş înfiin­ţate în urma acestui proces de transformare, Otelec, care a luat fiinţă ca şi comună în 2008.

Atunci, inun­daţii­le şi re­construcţia de după s-au nu­mărat printre argumentele legate de necesitatea transfor­mării în comună, menţionându-se că “s-au construit 241 de case noi în urma programului de re­construcţie coordonat şi finan­ţat de Guvernul României. Tot­o­dată, în cursul anului 2006, din fonduri bugetare, respectiv din ajutoare din ţară sau străi­nătate au fost reabilitate sau reconstruite majoritatea imobi­lelor din domeniul public (gră­diniţă, şcoală, dispensar, cămin cultural)”, se menţiona în ex­punerea de motive care a stat la baza legii de înfiinţare a comu­nei Otelec. 

Chiar dacă nici măcar local­nicii nu au fost foarte convinşi de importanţa schimbării sta­tu­tului localităţii – la referendum votând doar 2.136 de localnici cu drept de vot dintr-un total de 3.700, adică aproximativ 57% –, iniţiatorii acestui demers, se­natori şi deputaţi P.S.D., P.N.L. şi P.D.-L., considerau că înfiin­ţarea comunei Otelec va contri­bui, “prin aplicarea perseve­ren­tă a principiului subsidiarităţii, la o exploatare mai eficientă a resurselor materiale, financiare şi umane ale comunităţii locale şi la creşterea calităţii servi­ciilor publice”.

Lucrurile sunt oarecum diferite în prezent, în condiţiile în care bugetul alocat comunei a scăzut de la an la an. “De exem­plu, anul acesta am primit un buget cu 15% mai mic decât cel de anul trecut”, spune vice­pri­marul Valentin Pascu.

În condiţiile unui buget de criză, investiţiile, care ar fi tre­buit derulate în zonă şi care ar fi trebuit să se deruleze rapid, pentru consolidarea infrastruc­turii specifice unei comune, se lasă aşteptate. “Banii pe care îi avem ne ajung strict pentru cheltuielile administrative până pe undeva prin septembrie. Investiţiile sunt, deci, excluse, deşi am fi avut nevoie de bani pentru investiţii, pentru reţeaua de apă şi canalizare, pentru căminul cultural, pentru o nouă sală de sport şi aşa mai departe”, precizează Valentin Pascu.


Grabaţ şi Bulgăruş revin la situaţia de dinainte de 1968

Următoarele sate candi­date cu şanse mari la statutul de comună în Timiş sunt Gra­baţ şi Bulgăruş, aparţinătoare până în prezent de comuna Lenauheim. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Camera Deputaţilor, ca ur­mare a depăşirii termenului legal de staţionare pe lista de plen a camerei parlamentare. Acum proiectul e la Senat şi are şanse destul de mari să fie adoptat în perioada urmă­toare. Aici argumentaţia prin­cipală e că ambele sate, şi Gra­baţ şi Lenauheim, au funcţio­nat ca şi comune de sine stă­tă­toare până în anul 1968, când, “împotriva voinţei locui­torilor, au fost unificate cu comuna Lenauheim”.

Şi aici, referendumurile pe baza cărora a fost înaintat proiectul de lege legat de trans­formarea din sate în comune nu au stârnit prea tare int­eresul localnicilor. La Grabaţ, din 1.754 de locuitori cu drept de vot s-au prezentat la urne 1.317. Iar la Bulgăruş, din 4.960 de locuitori s-au prezentat la urne 2.802 lo­cuitori.

“Există hotărâre, la nivel local, legată de înfiinţarea celor două comune, şi noi nu ne delimităm de acest demers, ci chiar îl sprijinim. De altfel, există posibilitatea ca acest lucru să se întâmple cât de curând, mai ales că proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de către Camera De­pu­taţilor. Ambele sate sunt localităţi mari, cu peste 2.000 de locuitori. În plus, şi Grabaţ şi Bulgăruş au fost comune până în 1968, şi există în acest sens o infrastructură dezvol­tată, există sedii pentru insti­tuţiile necesare unei comune. Nu este o transformare forţa­tă”, consideră primarul co­munei Lenauheim, Ilie Suciu.

Totuşi, cu privire la finan­ţarea celor două viitoare co­mune există şi în acest caz o serie de semne de întrebare. “Situaţia financiară actuală nu prea ne lasă să facem prea multe investiţii, necesare în cazul înfiinţării celor două comune. Dar până la urmă, dacă aşa s-a decis în urma referendumurilor organizate pe plan local, că e cazul ca Gra­baţ şi Bulgăruş să devină comune, atunci aşa trebuie să se întâmple, factorul politic îşi spune cuvântul”, crede prima­rul comunei Lenauheim.


Moşniţa Veche, pe lista de aşteptare

Moşniţa Veche e un alt sat aspirant la statutul de co­mună, existând şi pentru aceas­tă localitate un proiect de lege care a trecut de Ca­mera Depu­taţilor. Totuşi, lu­crurile s-au oprit, după ce Gu­vernul a dat aviz negativ pro­punerii legis­lative, după ce a observat, în mod corect, că referendumul făcut pe plan local în acest sens nu a strâns nici jumătate din localnicii cu drept de vot. “Re­fe­rendumul local organizat pentru reîn­fiin­ţarea comunei Moşniţa Veche nu a fost vala­bil întrucât, după cum rezultă din copiile pro­ceselor-verbale ale birourilor electorale, numă­rul persoa­nelor înscrise pe listele elec­torale a fost 3975, iar numărul persoanelor care au participat la vot a fost 1363, rezultând un proces de parti­cipare de 34,2%”, au menţionat reprezentanţii Guvernului.

În plus, nu se realizase nici măcar planul cadastral ca­re să delimiteze noua comună de cea veche. Punctul de vede­re al Guvernului a fost foarte clar : “Divizarea comunelor existente, prin înfiinţarea de noi unităţi administrativ-teri­toriale, pe de o parte, conduce la creşterea cheltuielilor bu­getare necesare funcţionării noilor structuri ale adminis­traţiei publice locale, fenomen care determină în final creş­terea efortului financiar al statului pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, iar, pe de altă parte, poate crea probleme reale în accesarea fondurilor externe şi în înde­plinirea criteriilor ce trebuie respectate pentru derularea unor programe de investiţii”.

Cu toate acestea, ideea înfiinţării comunei Moşniţa Veche nu a fost abandonată. Şi, ţinând cont de faptul că se apropie alegerile, alte proiecte de lege legate de înfiinţarea unor noi comune în Timiş ar putea fi înaintate în următoa­rele luni Parlamentului.