Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
 20°C Umiditate:68% Viteza vantului:10 KMH Vizibilitate:11 km  4.4408 3.4767Mondopolice | 2 - 5 decembrie 2010 | Sorin OLARU
  
Concursuri de amenzi-record, la corporaţiile internaţionaleNereguli majore şi ilegalităţi au fost acoperite de plata unor sume foarte mari, sub formă de penalităţi
Actualul context al crizei economice a fost văzut de către o serie de corporaţii internaţionale drept o ocazie unică de a-şi maximiza profiturile sau ca un prilej de a abandona minime principii de echitate şi concurenţă loială, miza fiind rămânerea pe piaţă. Ca atare, în ultimii doi ani, neregulile sau ilegalităţile corporatiste s-au ţinut lanţ, de cele mai multe ori aceste fapte fiind sancţionate cu amenzi uriaşe. Se pare că statele afectate de politicile acestor mari companii au preferat, pe timp de criză, să-şi rotunjească bugetele cu aceste amenzi-record, uitând însă că acest gen de politici le poate da impresia “actorilor” din mediul corporatist că orice e posibil şi permis, contra unei sume corespunzătoare.
Război pe piaţa procesoarelor Din cauza încasărilor în scădere, multe companii au adoptat practici neconcurenţiale agresive, încercând, cu orice mijloace, să-şi elimine de pe piaţă principalii concurenţi. În spaţiul comunitar, Comisia Europeană a încercat să stopeze aceste practici, împărţind cu generozitate amenzi. Astfel, oficialii C.E. au impus o amendă-record de 1,06 miliarde euro producătorului de procesoare Intel şi a cerut grupului american să renunţe urgent la reducerile ilegale de preţuri şi la alte practici anticoncurenţiale menite să elimine din piaţă compania rivală AMD. “Intel a afectat milioane de consumatori europeni prin acţiunile deliberate de eliminare a competiţiei de pe piaţa chip-urilor pentru calculatoare timp de mai mulţi ani”, a declarat comisarul european pentru Competiţie, Neelie Kroes. Executivul Uniunii Europene a ajuns la concluzia că Intel a plătit producătorii de computere pentru a-i determina să amâne sau să anuleze produse bazate pe procesoarele AMD şi a reziliat reduceri ilegale, confidenţiale de preţuri, pentru a se asigura că industria foloseşte în primul rând procesoare Intel. În plus, oficialii C.E. au susţinut că gigantul american a plătit ilegal “un retailer important” pentru a determina compania să vândă numai computere bazate pe chip-uri Intel. Evident, Intel a anunţat că va contesta hotărârea la Tribunalul European de Primă Instanţă. “Intel se opune acestei decizii. Considerăm că decizia este incorectă şi ignoră realităţile unei pieţe foarte competitive a microprocesoarelor. Nu a existat absolut niciun prejudiciu adus consumatorilor. Intel va face apel”, a declarat Paul Otellini, preşedinte şi director general al grupului american. Amenda impusă Intel a fost una istorică, fiind cea mai mare sancţiune pentru practici anticoncurenţiale decisă de C.E. împotriva unei singure companii. Ancheta CE în jurul practicilor Intel a început în 2001, în urma unei plângeri depusă de concurentul său, AMD. Amenzi contra linişte, în mediul bancar american  În America, percepţia populaţiei că o parte din băncile comerciale sunt vinovate pentru declanşarea crizei a fost alimentată de scandalurile care s-au ţinut lanţ în mediul bancar. Şi nu o dată, autorităţile americane au încasat sume fabuloase, decontate de băncile respective sub formă de amenzi, plătite prompt pentru oprirea unor investigaţii care le-ar fi prejudiciat în mod considerabil reputaţia.
Astfel, în acest an, în luna februarie, Comisia de Valori Mobiliare din SUA a anunţat că Bank of America a convenit să plătească o amendă civilă de 150 milioane de dolari, să crească volumul de informaţie înaintată bursei şi să îmbunătăţească practicile de guvernanţă corporatistă pentru a pune capăt unei investigaţii legată de dezinformarea acţionarilor cu privire la pierderile Merrill Lynch – cea mai mare firmă de brokeraj a lumii, preluată de banca americană. De asemenea, în schimbul amenzilor plătite, oficialii Bank of America au vrut să păstreze secrete şi bonusurile de 3,6 miliarde de dolari pregătite de Merrill Lynch pentru angajaţi la scurt timp înainte de a fi preluată de Bank of America.Tot soluţia unei amenzi a fost adoptată şi de banca Goldman Sachs, care a convenit să plătească 550 de milioane de dolari autorităţilor din SUA pentru a închide dosarul civil privind dezinformarea clienţilor în privinţa unor instrumente financiare bazate pe credite ipotecare neperformante, iar mulţi investitori consideră că banca a scăpat uşor. Comisia de reglementare a valorilor mobiliare din SUA a anunţat totuşi că sancţiunea este cea mai dură aplicată vreodată unei instituţii financiare şi că lasă loc pentru noi dosare civile similare. “Plătesc 550 de milioane şi primesc în schimb o creştere de 800 de milioane pe bursă. Au scăpat uşor”, a afirmat, însă, un analist economic al New York Times, care a precizat că acţiunile Goldman au crescut cu 9% chiar în ziua în care s-a anunţat că banca a scăpat de acuzaţii, în schimbul plăţii amenzii. 42 de milioane de dolari pentru exporturi nelegale de armament Nu doar băncile, ci şi companiile producătoare de armament au convenit să plătească amenzi deloc mici pentru a scăpa de acuzaţii legate de exporturi nelegale făcute în zone de conflict, acum ar fi Irak sau Afganistan. Astfel, compania de securitate Blackwater Worldwide a ajuns la un acord cu Departamentul de Stat al SUA pentru a plăti amenzi în valoare de 42 de milioane de dolari, pentru sute de încălcări ale regulilor privind controlul exporturilor. Încălcările includ, potrivit New York Times, exporturi ilegale de arme în Afganistan, propuneri neautorizate de antrenare a trupelor în sudul Sudanului şi instruirea poliţiştilor taiwanezi ca lunetişti, potrivit oficialilor din cadrul companiei şi administraţiei americane. Compania de securitate, a cărei reputaţie a fost afectată din cauza forţei excesive folosite de o parte a personalului său la Bagdad, a încercat timp de mai mulţi ani să îşi extindă influenţa dincolo de zonele de război din Irak şi Afganistan. Acordul, care a fost gândit ca unul secret, a intervenit după discuţii îndelungate între Blackwater, în prezent denumită Xe Services, şi Departamentul de Stat, care a tratat aceste încălcări ca o problemă administrativă, permiţând firmei să evite acuzaţii penale. Plătind amenzi în loc să fie acuzată penal, compania poate obţine în continuare contracte guvernamentale. “Carteluri aeronautice”, sancţionate la Bruxelles La începutul acestei luni, oficialii U.E. au anunţat noi încălcări grave ale legislaţiei legate de concurenţă, în spaţiul comunitar, 13 operatori aerieni fiind amendaţi pentru formarea unui cartel al preţurilor la transportul de marfă. Amenda s-ar putea ridica la aproximativ 800 de milioane de euro. U.E. a pus sub acuzare cei 13 operatori aerieni, în decembrie 2007, după raiduri derulate în Europa şi Statele Unite cu un an înainte. Executivul comunitar poate penaliza companiile cu până la 10% din cifra de afaceri la nivel global dacă încalcă regulile europene. 73 de milioane de euro, “factura” catastrofei ecologice din Ungaria        |
