Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

20°C

Umiditate:68%
Viteza vantului:10 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4408
  3.4767
Ancheta | 26 - 29 mai 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Conform unui raport al Corpului de Control al primului-ministru :

Conducerea Primăriei Timişoara şi-a acordat sporuri nelegale de 300.000 de lei


Războiul dus de funcţio­narii publici cu statul şi cu instituţiile la care lucrează, pentru dobândirea retro­activă sau recâştigarea unor sporuri şi prime, nu a fost afectat de criză. Ba mai mult, actualul context economic pare să fi acuti­zat această luptă dusă la nivel de instanţe, dând naştere la situaţii de domeniul absurdului. Sunt lucruri pe care le confirmă şi recentul control făcut de Corpul de Control al primului-ministru la Primăria Timişoara, unde s-au constatat anoma­l­ii legate de procesul de acordare a sporurilor şi bonificaţiilor salariale. Conform concluziilor acestui raport, o serie de funcţio­nari din eşaloanele supe­rioare ale Primăriei au pus umărul pentru ca Primăria să piardă un astfel de proces legat de acordarea de sporuri, deşi atribuţiile lor de serviciu stipulau faptul că trebuie să repre­zinte, indiferent de situa­ţie, interesele Municipalităţii.

 

Proces pentru sporuri auto-pierdut la Primăria Timişoara

În urma unui control făcut re­cent la Primăria Timişoara, Cor­pul de Control al primului-mi­nistru a consemnat existenţa unor situaţii aberante legate de litigiile funcţionarilor cu Primă­ria, pentru câştigarea sau redo­bân­direa unor sporuri. Astfel, a fost descoperită existenţa unui astfel de litigiu în care Primăria a pierdut voit procesul pentru acordarea suplimentului postu­lui şi suplimentului treptei de salarizare. În respectivul proces, deşi ar fi avut dreptul să depună recurs la o primă hotărâre jude­cătorească ce stipula acordarea acestor drepturi salariale, Pri­măria Timişoara nu a mai făcut acest lucru, prima sentinţă ră­mânând definitivă şi irevocabilă şi cauzând în doar câteva luni, precizează Corpul de Control al primului-ministru, un prejudiciu de peste 130.000 de lei.

“Secretarul Primăriei Timi­şoara a semnat întâmpinarea în dosarul referitor la aceste drep­turi salariale, iar angajata Ser­vi­ciului Juridic a depus concluzii în sensul admiterii acţiunii (ca reprezentanţi ai Primăriei, care avea calitatea de părâtă în acest dosar)”, se menţionează în raport. Corpul de Control mai aprecia­ză că, în acest context, secretarul Primăriei Timişoara avea un in­teres patrtimonial clar în ceea ce priveşte pierderea procesului respectiv, pentru că şi el bene­fi­ciază de sporurile respective. Ace­laşi lucru l-a confirmat şi Curtea de Conturi, care a precizat că este vorba de plăţi efectuate fără temei legal şi o situaţie de conflict de interese, precizând că “prin întâmpinarea semnată de secretar din care rezulta fap­tul că acesta nu se opune admi­terii acţiunii, având în vedere şi faptul că nu a fost promovată ca­lea de atac a recursului”, acesta a beneficiat de respectivele sti­mulente salariale.

Secretarul Primăriei Timi­şoara,Ioan Cojocari, se apără, catalogând afirmaţia drept o ab­surditate a inspectorilor Curţii de Conturi. “Acele sporuri exis­tă, sunt prevăzute de lege, şi ele nu au fost date doar la Primăria Timişoara, ci în foarte multe Pri­mării, pentru că exista cadrul legal. Ei au spus că eu am scris întâmpinarea aceea, şi eu am fost beneficiar, de pe urma ei. E adevărat, însă trebuia să sem­ne­ze cineva acea întâmpinare. Acum mi s-a imputat suma res­pectivă. Eu consider însă că e un act de discriminare. Iar ei au făcut sesizare cu privire la situaţia aceasta şi la Agenţia Naţională de Integritate, şi pes­te tot unde au putut. Rămâne de văzut ce se va decide”, mai spu­ne Ioan Cojocari.

 

Sporuri anti-radiaţii

Procesul auto-pierdut vizând acordarea de sporuri nu e sin­gu­ra anomalie legată de bonu­surile salariale remarcată de Corpul de Control al primului-ministru la Timişoara.

Astfel, inspectorii guverna­men­tali au mai menţionat că staff-ul Primăriei a beneficiat de sti­mulente, în condiţiile în care prin lege este prevăzută ca unică for­mă de salarizare indemnizaţia.

În acest sens, inspectorii Corpului de Control menţionea­ză încasarea de către reprezentanţi ai conducerii Primăriei Timi­şoara a celebrului spor de con­di­ţii vătămătoare. “De fapt, spu­nând spor de periculozitate, cred că se referă la sporul de antenă, pe care îl primesc şi în prezent toţi funcţionarii Primăriei, şi ca­re e în cuantum de 15% din sala­riul de bază. El se acordă pentru că pe clădirea Primăriei sunt am­plasate dispozitive care emit ra­diaţii electromagnetice puter­ni­ce”, precizează Tiberiu Negrei, reprezentantul Sindicatului Func­ţionarilor din Primăria Timişoara.

Potrivit legii, condiţiile le­gate de acordarea acestui spor nu sunt precis specificate, menţio­nându-se faptul că “acesta se acordă funcţionarilor publici care îşi desfăşoara activitatea în ca­drul autorităţilor şi instituţiilor publice în care funcţionează in­stalaţii care generează câmpuri electromagnetice de radiofrec­ven­ţă produse de emitatori pentru comunicaţii, instalatii de micro­unde, instalaţii de curenţi de înal­tă frecvenţă sau staţii de bruiaj”.

Corpul de Control al primu­lui-ministru consideră că aceste sporuri au fost încasate nelegal de către o serie de reprezen­tanţi ai conducerii Primăriei Timişoara, de aceeaşi părere fiind şi Curtea de Conturi care a estimat că, prin acordarea acestor sporuri, s-a creat un prejudiciu de peste 300.000 de lei, pentru care a solicitat luarea măsurilor de recuperare.

Totuşi, e puţin probabil ca aceste sume să fie restuite vreo­dată de către cei care le-au înca­sat. Statisticile Curţii de Conturi confirmă acest lucru. Dacă în decursul unui an, prin controale făcute la jumătate din Primă­riile din judeţ (inclusiv Primăria Timişoara) au fost depistate sume acordate nelegal ca bonifi­caţii salariale în valoare de 13,8 milioane de lei, din acestea nu s-a reuşit recuperarea la buget nici măcar a unui procent de 1%. Mai precis, în tot judeţul au fost recuperate sporuri acordate ne­legal la funcţionarii primăriilor în cuantum de 29.000 de lei, su­mă care reprezintă 0,2% din valoarea prejudiciului estimat.

 

Nereguli în serie

Neregulile constatate de Corpul de Control al primului-ministru relevă şi alte nereguli legate de Primăria Timişoara. Prima pe listă este o problemă în privinţa căreia mai multe O.N.G.-uri, printre care şi In­stitutul de Politici Publice, au tras semnale de alarmă, de ani buni : încălcarea legislaţiei le­gate de transparenţa decizio­nală. Practic, raportat la aces­te prevederi legale, foarte mul­te hotărâri de Consiliu Local adoptate de Consiliul Local Timişoara sunt anulabile. „Re­feritor la proiectele de hotă­râri, nu a fost respectată obli­gaţia de publicare a unui anunţ cu 30 de zile înaintea supunerii lor spre adoptare şi nici obli­gaţia de a stabili termenul de zece zile pentru primirea în scris a sugestiilor şi opiniilor celor interesaţi, şi de aceea şase hotărâri au fost contes­tate de Prefectura Timiş”, afir­mă Sorin Alăzăroaie, şeful Corpului de Control al primu­lui-ministru.

Nu doar în cazul proiec­telor de hotărâri de consiliu nu s-au respectat procedurile nor­male, ci şi în cazul derulării unor achiziţii publice, inspec­torii guvernamentali menţio­nând în acest sens : „Contrac­tele încheiate în urma proce­durilor de achiziţie publică nu au fost avizate din punct de vedere al legalităţii, realităţii şi conformităţii prin aplicarea vizei controlului financiar preventiv”.

În ceea ce priveşte acelaşi control intern, inspectorii gu­vernamentali au mai precizat că sunt sectoare de activitate din Primăria Timişoara care nu au mai fost controlate de ani buni de Compartimentul de Audit Public Intern. „Acest compartiment nu a auditat cel puţin o dată la trei ani activi­tăţi de control la nivelul Pri­măriei Timişoara, aşa cum pre­vede legea, iar pentru anii 2007, 2008, 2009, misiunile de audit cuprinse în Planul anual de audit public intern nu au fost efectuate în totalitate”.

Totodată, Primăriei Timi­şoara i se impută şi deficienţe administrative, printre care se numără soluţionarea cu întâr­zie­re a petiţiilor primite de la cetăţeni, precum şi faptul că nu a căutat soluţii concrete de diminuare a birocraţiei, prin reducerea numărului de auto­rizaţii şi permise necesare pen­tru cei care solicită sprijinul în diverse probleme de ordin ad­ministrativ.

Rezultatele obţinute în urma acestei acţiuni de control sugerează că astfel de controa­le ar trebui realizate la mai multe instituţii de pe plan local unde au fost semnalate deficienţe sau nereguli. Din păcate, Pri­măria Timişoara este singura instituţie din Timiş controlată de Corpul de Control al primu­lui-ministru în ultimii doi ani.

Explicaţia numărului mic de controale făcut de această structură în vestul ţării e lega­tă de faptul că nu există prea multe sesizări cu privire la nereguli în activitatea unor instituţii din Timiş, iar Corpul de Control al primului-ministru, „analizează şi verifică sesiză­rile primite de primul-ministru şi Secretariatul General al Guvernului privind încălcări ale legii”.

 

Rapoarte de control, nesecrete, dar nici publicate

Deputatul P.N.L. de Timiş Horia Cristian, care a şi rea­lizat o interpelare pe această te­mă, solicitând enumerarea măsurilor luate în urma con­trolului Corpului de Control al primului-ministru la Primăria Timişoara, susţine că rapoar­tele de control ar trebui să fie acce­sibile oricărui cetăţean inte­re­sat, fără să fie nevoie de soli­ci­tări exprese în acest sens. „Aceste rapoarte de control nu sunt se­crete, dar nici nu le fac publice din proprie iniţiativă, fără să fie nevoie de solicitări în acest sens”, precizează Horia Cristian.

 

 

 

 

  

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres