Conflictele interetnice se ascut în spaţiul est-european

Protestele violente generate de conflicte interetnice par să se înmulţească în Europa de Sud-Est, formele de manifestare ale acestora părând să se acutizeze de la lună la lună. Comunitatea romă a fost luată, din nou, în vizorul grupărilor de extremă dreaptă. În Bulgaria, un accident de circulaţie produs de nepoţii unui lider al comunităţii rome a generat un adevărat război de stradă.

Manifestaţii fără precedent în Bulgaria

Proteste spontane ce au dus la un mini-război de gherilă au izbucnit în urmă cu aproape două săptămâni în regiunea Plovdiv, din Bulgaria, după ce nepoţii unui lider local al romilor, Kiril Raşkov, supranumit “Regele Kiro”, au accidentat mortal un tânăr de 19 ani, Anghel Petrov, originar din localitatea Katuniţa. Accidentul a generat pro­teste violente care au culminat cu o serie de atacuri asupra proprietăţilor lui Raşkov. Mai mulţi locuitori din Katuniţa au declarat că vor continua protestele până ce familia lui Kiril Raşkov va fi deportată şi se va aplica legea. Aproximativ 100 de persoane au fost reţinute în prima seară de pro­teste iniţiate în Katuniţa, localitate din sudul Bulgariei, având o impor­tantă comunitate de romi. Locuitorii din Ka­tuniţa, atât bulgari, cât şi romi, care consideră familia Raşkov responsabilă de accidentul în care şi-a pierdut viaţa Anghel Petrov, au protestat faţă de impunitatea “Regelui Kiro”. Ei au cerut autorităţilor să verifice originea averii lui Kiril Raşkov, cunoscut pentru producţia ilegală de alcool şi care “are milioane, fără a plăti impozite”.

Peste 2.000 de oameni au parti­cipat la confruntările stradale, în urma cărora doi tineri au murit şi cinci persoane au fost rănite grav.

Manifestaţiile au continuat şi în zilele de după accident, fiind iniţiate şi demersuri oficiale, cum ar fi o petiţie a locuitorilor din Katuniţa, care au cerut expulzarea familiei Raşkov, documentul fiind predat unui oficial din cadrul Ministerului de Interne. Între protestatari, în principal supor­teri ai unor cluburi de fotbal şi mişcări de extremă-dreapta, şi membri ai Po­liţiei, Jandarmeriei şi Protecţiei Civile au avut loc confruntări la Plovdiv, Sofia, Varna şi Pleven. În unele oraşe au avut loc chiar încercări de atac asupra unor cartiere locuite de romi. La Sofia, poliţiştii au dispersat mani­festanţii şi i-au împiedicat să ajungă la Parlament ori în ghetourile romilor din provincie. Manifestanţii care aveau asupra lor focuri de artificii, bastoane sau cuţite au fost arestaţi. Poliţiştii au fost sur­prinşi să constate că aproximativ 30% dintre persoanele arestate în urma revoltelor de stradă au vârste sub 18 ani. “Unii copii cu vârsta de 12 - 13 ani au fost printre cei mai violenţi parti­cipanţi la mitinguri”, a subliniat Ve­selin Vucikov, ministrul interimar de Interne.

Pe de altă parte, şi comunităţile de romi din întreaga ţară au arătat că s-au mobilizat, precizând că îi aşteaptă pe atacatori înarmaţi cu topoare, bâte, lopeţi, iar în unele locuri, cu arme.

Reacţii imprevizibile

Poate, speriaţi de amploarea pe care a luat-o conflictul, mai mulţi reprezentanţi ai etniei rome s-au dis­tanţat de acţiunile liderului rom Kiril. Potrivit unor ziare bulgăreşti, o instan­ţă tradiţională a romilor ar fi emis o condamnare la moarte împo­triva lui Kiril Raşkov. Informaţia a fost dezvă­luită de cotidianul Standart, care îl citează pe şeful instanţei tra­diţionale a romilor, Hristo Varbanov. Acesta a de­clarat că “nicio persoană din etnia romă nu îl susţine pe Raş­kov”. Instan­ţa tradiţională romă s-a pronunţat în unanimitate împotriva lui Raşkov şi a clanului acestuia. “Tri­bu­nalul” a emis o condamnare simbolică la moarte îm­potriva lui. “Puterea instanţei este doar simbolică, dar, dacă ar avea preroga­tive reale, Raşkov ar fi condamnat la moarte prin spânzu­rare, pentru a fi un exemplu”, a expli­cat Varbanov.

În schimb, Raşkov, care a decla­rat că aşteaptă ca “autorităţile să se pronunţe” şi că nu va pleca din locali­tatea Katuniţa, a insistat să dea repli­ca liderului rom rival, precizând că Var­banov ar trebui “să îşi vadă în conti­nuare de activităţile de şantaj, pentru că asta este ocupaţia lui principală”.

Protestele continuă

După aproape două săptămâni de la izbucnirea primelor proteste, lucru­rile nu par să se calmeze în Bulgaria. La sfârşitul săptămânii trecute, peste două mii de tineri – suporteri ai două cluburi de fotbal şi studenţi – au manifestat la Plovdiv, în sudul Bul­gariei, acuzând Guvernul şi Justiţia pentru impunitatea noilor îmbogăţiţi şi a romilor.

Agitând drapelul naţional, mani­festanţii purtau banderole pe care scria : “Nu vom uita, nu vom ierta” şi “Nu vrem să plătim pentru ţigani”. Manifestanţii i-au huiduit pe premier şi pe preşedinte, precum şi pe repre­zentanţii Parchetului General ai Con­siliului Judiciar, reproşându-le că nu impun aplicarea legii. Adresându-se instituţiilor statului, ei au cerut măsuri împotriva corupţiei şi a arbitrarului.

Vizând romii fără a-i numi, mani­festanţii au cerut să fie eliminată cer­şetoria, construcţiile ilegale să fie dis­truse, părinţii ai căror copii nu merg la şcoală să nu primească ajutoare socia­le, iar furturile de şine de cale ferată, panouri şi capace de canalizare să fie considerate acte teroriste.

Capital politic pentru extrema dreaptă

Cum era de aşteptat, subiectul este exploatat puternic de partidele naţionaliste în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi municipale. Partidul naţionalist bulgar Ataka a început să distribuie broşuri intitulate “Infrac­ţiunea romă – o ameninţare pentru stat”, însoţite de documente de promo­vare a liderului formaţiunii Volen Siderov în cursa pentru alegerile pre­zidenţiale. 

Broşura conţine articole şi discur­suri ale lui Siderov, din 2006 până în prezent, în care acesta insistă asupra “romizării” Bulgariei şi a infracţiunilor comise de membrii acestei etnii. Aceas­ta include şi extracte selective din informaţiile apărute în presă în legă­tură cu infracţiunile grave comise de populaţia romă puse laolaltă cu scopul de a incita la ură etnică.

Un grup de jurnalişti a sesizat Parchetul General în legătură cu dis­tribuirea acestor broşuri în staţiile de metrou din Sofia. Ca urmare a acestui demers, procurorul Boris Velcev le-a ordonat tuturor birourilor procurorilor din ţară, precum şi poliţiştilor care supraveghează manifestaţiile să ares­te­ze pe loc persoanele care incită la ură rasială şi ură etnică, să deschidă imediat proceduri judiciare şi să ofere prioritate acestor cazuri. Solicitat să comenteze, biroul de presă al partidului Ataka a declarat că broşura a fost inspi­rată de evenimentele de la Katuniţa şi că fragmentele folosite provin din ziarul aparţinând Ataka şi din discur­surile politice ale liderului lor.

O.N.G.-urile şi structurile europene îndeamnă la calm

Organizaţia neguvernamentală “Cetăţeni împotriva rasismului” a apreciat că tulburările din Bulgaria au fost provocate nu de problemele etnice dintre bulgari şi romi, ci de “trata­men­tul inegal în faţa justiţiei a cetăţenilor, în funcţie de condiţia lor socială”. De altfel, ineficienţa sistemului judiciar bulgar în faţa figurilor centrale ale lumii interlope este deseori criticată de Comisia Europeană. Reprezentanţii C.E. şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la manifestaţiile antirome din Bulgaria şi au afirmat că monitorizează situaţia, potrivit secretarul de presă al instituţiei, Matthew Newman.

Executivul U.E. nu a comentat acţiunile Poliţiei bulgare, afirmând că acestea sunt de competenţa autori­tăţilor de la Sofia, dar le-a cerut state­lor membre să prezinte până la sfâr­şitul anului un plan de integrare a co­munităţilor de romi în viaţa socio-eco­nomică.