Consiliul Judeţean asigură teren pentru Banca de ţesuturi umane

Deşi s-a dorit ca realizarea băncilor de ţesuturi şi celule umane să fie simultană la Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti, în Timiş, abia acum Consiliul Judeţean a identificat un teren pe care ar putea fi amenaja­tă viitoarea structură medicală.

Teren dat în folosinţă gratuit

Pentru ca proiectul legat de înfiin­ţarea la Timişoara a unei Bănci de ţesu­turi şi celule umane (extrem de utilă pe segmentele de chirurgie-transplant) să nu mai stagneze, Consiliul Judeţean Timiş a decis să acorde Ministerului Sănătăţii dreptul de folosinţă gratuită a unui teren de 450 de metri pătraţi, în Timişoara, pe acesta urmând a fi construi­tă viitoarea Bancă de ţesuturi umane.

Terenul va fi atribuit gratuit pe durata păstrării destinaţiei construc­ţiei, iar lucrările topo cadastrale pentru eventuala dezmembrare a parcelei de teren se vor efectua direct şi pe chel­tuiala Ministerului Sănătăţii.

Din experienţa ultimilor ani reiese că deseori şi cheltuielile minore de acest gen, cum ar fi taxele cadastrale, pot fi considerate de Ministerul Sănă­tăţii un impediment pentru derularea unei investiţii majore.

În plus, Ministerul Sănătăţii mai are în derulare două proiecte de inves­tiţii importante, pentru care a colabo­rat cu autorităţile locale în vederea obţinerii terenurilor necesare.

Este vorba pe de o parte despre noul Spital Regional, a cărui construc­ţie ar urma să fie iniţiată pe o locaţie din Calea Torontalului. Despre acest proiect însă oficialii ministeriali nu au mai spus nimic în ultima perioadă şi, de altfel, această investiţie nici nu a pri­mit finanţare prin bugetul din acest an, fiind încă la stadiul de “identificare de soluţii de finanţare”. Finanţare de la bu­get a primit şi un alt proiect de inves­tiţii, Institutul de Oncologie, care ar trebui realizat tot în zona Căii Toronta­lului, însă din cauza neînţelegerilor dintre Primărie şi Direcţia de Sănătate Publică, generate de o serie de materia­le de construcţie dispărute din subsolul clădirii unde urma să se amenajeze Institutul, investiţia fusese blocată. Abia în urmă cu câteva săptămâni, în urma scandalului din presă, imobilul a fost transferat din administrarea Primăriei Timişoara în administrarea Ministe­rului Sănătăţii, respectiv a Di­recţiei de Sănătate Timiş.

În aceste condiţii, este greu de crezut că în perioada următoare Ministe­rul Sănătăţii va găsi resursele necesare pentru derularea în paralel a tuturor aces­tor obiective de investiţii la Timişoara.

Iaşiul s-a mişcat mai repede

În ceea ce priveşte Banca de ţe­suturi şi celule umane, Iaşiul s-a mişcat mult mai repede, identificând rapid, încă de anul trecut, locaţia necesară. De asemenea, odată cu derularea proiectului de investiţii de la Iaşi, a fost avansat şi costul necesar pentru realizarea acestor bănci de ţesuturi şi celule umane, estimându-se un cost mediu de 2,5 milioane de euro pentru fiecare unitate de acest tip, existând speranţa că măcar o parte din aceşti bani vor fi obţinuţi din fonduri eu­ropene.

“Nu ni s-au mai comunicat noutăţi legate de acest proiect. Cert este că înfiinţarea la Timişoara a unei Bănci de ţesuturi şi celule umane e o idee extrem de bună”,spune prof. univ. dr. Mihai Ionac, şeful Clinicii de Chirur­gie Vasculară a Spitalului Judeţean din Timişoara.

De altfel, încă din 2007 Ministerul Sănătăţii publica o listă cu unităţile sanitare acreditate care pot efectua activităţi de bănci de ţesuturi umane, respectiv de utilizator de ţesuturi sau celule umane în scop terapeutic. Prin­tre acestea se numără  Spita­lul Clinic Judeţean de Urgenţă Timi­şoara – Secţia Clinică de Chirurgie Pla­stică şi Microchirurgie Reconstructivă – Casa Austria, Institutul de Boli Cardio­vas­culare Timişoara – Secţia Clinică de Chirurgie Cardiovasculară de Adulţi, Centrul Internaţional de Reproducere Umană Asistată Timişoara, şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie “Bega”.