Consiliul Judeţean s-a decis să-şi vândă acţiunile la Drumco

După foarte multe controverse legate de faptul că în destul de multe cazuri calitatea de acţionar a Consiliului Judeţean în diverse societăţi e mai degrabă factor generator de pierderi decât de profit, conducerea C.J.T. pare să fi luat în sfârşit decizia de a vinde pachetul de acţiuni de la societăţile la care este acţionar minoritar. Prima pe listă este Drumco, la care Consiliul Judeţean a pierdut statutul de acţionar majoritar pe vremea mandatului P.S.D., într-o afacere mai mult decât controversată.

Un istoric dezastruos

De când a început criza, la Consi­liul Judeţean au existat mai multe iniţiati­ve de evaluare a oportunităţii menţine­rii statutului de acţionar al C.J.T. în so­cietăţile la care nu deţine un pachet ma­jo­ritar de acţiuni. S-a solicitat reali­zarea unor audituri şi prezentarea unor bilanţuri clare legate de activitatea şi profitabilitatea acestor societăţi. Ana­lizându-se cifrele, s-a ajuns la concluzia că e mai bine să se renunţe la acţiona­riatul în aceste societăţi, care în ulti­mii ani nu a adus venituri la bugetul C.J.T., dimpotrivă.

Aşa că prima pe listă pare să fie societatea Drumco, fiind deja emis un proiect de Hotărâre de Consiliu Judeţean în acest sens, care urmează a fi anali­zat şi votat în următoarea şedinţă de plen a C.J.T.

Drumco a fost înfiinţată în 1998 printr-o Hotărâre a Consiliului Judeţean. După ce a pornit în acest parteneriat de la un pachet de acţiuni majoritar, având în 1998, la înfiinţarea societăţii, în parteneriat cu firma Strabag, 51% din acţiuni, C.J.Timiş a renunţat în mod inexplicabil, în 2003, pe timpul man­datului lui Dan Ioan Şipoş la şefia Consiliului Judeţean, la pachetul ma­joritar de acţiuni, într-o şedinţă ce­lebră, ţinută cu câteva zile înainte de Cră­ciun. Atunci s-a votat „la normă”, deşi stenograma şedinţei arăta ca au existat obiecţii ale unor consilieri judeţeni, care au subliniat ca utilajele primite la schimb pentru o parte din acţiunile la Drumco deţinute de Con­siliul Judeţean nu erau nicidecum de ultimă generaţie, cum se sugera, ci dim­potrivă.  Aşa că, dacă iniţial capi­talul social al societăţii era de 2.852.588 de dolari, din care C.J.T. deţinea 51%, respectiv 1.454.820 de dolari,  şi S.C. Strabag AG deţinea 49 %, respectiv 1.397.768 de dolari, după mişcarea strategică din 2003, motivată de „ne­cesitatea extinderii activităţii”, cotele de participare ale acţionarilor au fost modificate, C.J.T. rămânând cu 30%, respectiv 1.454.820 de dolari, iar  S.C. Strabag AG, cu 70 %, respectiv 3.394.580 de dolari.

Pachetul de acţiuni – vândut pe 1,45 milioane de dolari

Deşi ar fi putut să iasă din acest parteneriat după primul an în care a constatat că, din postura sa de acţionar majoritar, nu reuşeşte să obţină profit, C.J.T. a concluzionat abia acum, în urma unor analize ale portofoliului de ac­ţiuni deţinute la diverse societăţi, că „nici una din societăţile comerciale unde Consiliul Judeţean Timiş deţine acţiuni nu realizează profit”.

Ca atare, s-a decis analizarea şi stabilirea unei strategii  a C.J.T.  faţă de aceste socie­tăţi şi s-a constituit o comisie specială în acest scop. După mai multe întâlniri comisia specială a făcut propunerea de vânzare a pache­tului de acţiuni deţinute la Drumco şi s-a făcut o ofertă de vânza­re către Strabag.

Iniţial, Strabag a propus să răscum­pere pachetul de acţiuni cu suma de 855.766 de dolari, ceea ce ar fi făcut ca, în total, C.J.T. să iasă în pierdere din această afacere cu peste jumătate de milion de dolari.

În urma unei întâlniri din luna iulie s-a transmis către Strabag Bucureşti o adresă prin care se insistă ca pachetul de 388.705 acţiuni, reprezentând 30% din capitalul social al Drumco Timişoa­ra, deţinut de Consiliul Judeţean, să fie vândut la valoarea nominală de  1.454.820 de dolari, şi nu la valoarea propusă de către Strabag.

În urma negocierilor, Strabag a acceptat preţul propus de către C.J.T., ceea ce înseamnă că are încredere în perspectivele acestei so­cietăţi şi în capacitatea ei de a scoate profit. Semn că dacă ar fi gestionat altfel situaţia în perioada 1998 - 2003, Consiliul Jude­ţean ar fi putut înregistra şi acum pro­fituri mari din acţionariatul său la Drum­co, cu condiţia să-şi fi păs­trat poziţia de acţionar majoritar.

Aceste lucruri sunt însă deja de domeniul trecutului, C.J.T. propunând prin proiectul de Hotărâre ce va fi luat în discuţie în această lună cesionarea pachetului de 388.705 acţiuni   reprezen­tând 30% din capitalul social al Drumco.

„Sperăm să recuperăm ce se mai poate”

Preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean, consilierul Viorel Sasca, este de părere că nu mai are rost să se continue acţionariatul Consiliului Judeţean la aceste societăţi, în această formă. „La Drumco, activita­tea e oarecum blocată, lucrurile nu prea merg bine, şi s-a vehiculat că nu a exis­tat foarte multă activitate în ultima pe­rioadă tocmai pentru că s-ar fi încer­cat reducerea valorii acţiunilor Consi­liului Judeţean, pentru a fi vândute mai ieftin. Cert e că nu mai are rost să ţi­nem banii blocaţi acolo dacă nu facem nimic cu ei”.  Din punctul său de vedere, nu mai avea sens să se conti­nue acţiona­riatul în această societate încă din mo­mentul în care C.J.T. a de­venit acţio­nar minoritar. „Întotdeauna politica unei societăţi va fi făcută de ac­ţionarul majoritar, el va lua deciziile im­portante. De aceea, nu mai aveam de ce să ră­mânem în aceas­tă asociere”.

Viorel Sasca spune că întregul concept de acţionariat minoritar al administraţiei judeţene la o serie de firme nu se justifică. „Până la urmă, nu asta e menirea Consiliului Judeţean, şi nu are rost să se continue aşa. E timpul să ieşim din aceste parteneriate, cât mai putem să mai ieşim onorabil, adică fără să fim jumuliţi excesiv”.

La rândul său, consilierul judeţean P.N.L. Leontin De Maio crede că era timpul ca la nivelul C.J.T. să se tran­şeze definitiv această problemă a acţionariatului la diverse societăţi. „Noi am cerut evaluarea acestor so­cietăţi, pentru a se găsi cele mai bune mo­dalităţi de gestionare a partofoliului de acţiuni deţinute. La societăţile la care Consiliul Judeţean este acţionar mino­ritar s-a decis fie să se găsească mo­dalităţi prin care C.J.T. poate deveni acţionar majoritar, fie să se vândă pa­chetul de acţiuni deţinute. Nu e firesc ca o instituţie să-şi asume statutul de ac­ţionar într-o societate cu pierderi. Vân­zarea pachetului de acţiuni la Drumco este un prim pas. Va urma, cu siguranţă, şi vânzarea acţiunilor de la Intercenter”.

 În cazul Intercenter, C.J.T. deţi­ne 45,62% din ca­pitalul social. Acest parteneriat a fost reactivat de un proiect menit să trans­forme fosta vilă de protocol a lui Nicolae Ceauşescu, de pe bulevardul C.D. Loga, într-un hotel de 5 stele, urmând ca ac­tualul Hotel Internaţional să fie extins cu un corp P+6 , modernizat şi inclus în noul ansamblu arhitectural, care va fa­ce parte din lanţul hotelier Hilton. In­ves­tiţia s-a dorit a fi terminată până în 2013, iar managementul urma să fie asigurat de Hilton – deci, din nou, deşi ar fi tre­buit să participe din plin la investiţie, C.J. Timiş nu putea, din postura sa de acţio­nar minoritar, să controleze afacerea. Situaţia legată de Vila Internaţional, care face obiectul parteneriatului deru­lat prin Intercenter, a devenit cu atât mai interesantă cu cât Ministerul Dezvol­tării a anunţat că doreşte să ia înapoi ho­­telurile privatizate de statul român de la proprietarii care le-au lăsat de izbe­lişte. Într-un comunicat oficial, Minis­terul Dezvoltării a explicat că, pentru a intra in posesia acestor imobile, se va folosi de Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate şi că această iniţiativă a venit după ce s-a constatat că în aproximativ 30% din hotelurile privatizate după 1989, nu s-au realizat investiţii de către pro­prie­tari, imobilele aflându-se într-o stare avansată de degradare

Şi Curtea de Conturi a recomandat stoparea acestor parteneriate

În ultimul raport privind gestionarea bugetelor adminis­traţiei locale, Curtea de Conturi susţine că respectivele parteneriate au fost gestionate necorespunzător. “Din documentele puse la dispoziţia echipei de audit, a rezultat că reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş, în Adunările Generale ale Acţionarilor şi în Consiliile de Administraţie ale societăţilor comerciale din subordine, nu au informat Consiliul Judeţean, nu au raportat sau nu au întreprins alte măsuri şi nu au formulat propuneri cu privire la situaţia patrimonială şi poziţia financiară a entităţilor menţionate, precum şi la stadiul realizării obiectivelor asocierilor în cauză”, se precizează în raportul Curţii de Conturi. Mai mult, spuneau cei de la Curtea de Conturi, “Consiliul Judeţean Timiş, în calitate de acţionar sau asociat, deţinând o partici­pare în sumă de 11.664.613 de lei, nu a fost în măsură să exercite eficient, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile asupra participaţiilor deţinute la societăţile comerciale la care este acţionar sau asociat, potrivit legii”.