Din cauza nenumăratelor probleme pe care le au atât compartimentele de urbanism ale administraţiilor locale, cât şi Inspectoratul de Stat în Con­struc­ţii cu cei care au realizat con­strucţii neautorizate, şi care sunt într-o continuă tocmeală cu autorităţile, pentru intrarea în legalitate, Guvernul intenţio­nează ca, printr-un proiect de ordonanţă, să interzică intrarea în legalitate a construcţiilor neautorizate. În cazul în care această propunere legislativă se va materializa, şi în Timişoara ar exista sute de case pentru care demolarea ar fi singura soluţie.


Noutăţi deloc bune pentru constructorii ilegalişti

Pentru că, în special în marile ora­şe, numărul construcţiilor neautori­zate, ridicate după ureche de diverşi an­treprenori imobiliari, a crescut spec­taculos, Guvernul vrea ca, prin ordo­nanţă de urgenţă, să impună ca, dacă o construcţie este ridicată cu încăl­ca­rea legii, aceasta să nu mai poată primi ulterior documentaţia de intrare în le­galitate, cum era până acum. În acest sens, autorităţile nu vor mai aproba documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor con­strucţii fără autorizaţie de construcţie sau care nu respectă prevederile au­torizaţiei.
În plus, ordonanţa de urgenţă ca­re a stârnit deja destul de multe valuri, urmăreşte reducerea posibilităţilor de modificare a documentaţiilor de ur­banism aprobate.
Până în prezent, în foarte multe lo­calităţi (inclusiv în Timişoara) mulţi con­structori cereau derogări de la Planul Urbanistic General al Oraşului prin pla­nuri urbanistice zonale şi de detaliu, care deveniseră nu excepţii, ci proce­duri la ordinea zilei. În foarte multe cen­tre urbane în care, în ultimii ani, mai ales la periferii, s-a dezvoltat o arhitec­tură haotică, în disonanţă cu restul oraşului. Pe lângă “dezvoltatorii imobi­liari” care au făcut tot felul de amenajări şi construcţii la marginea oraşului, noua lege îi ia în vizor şi pe proprietarii de construcţii vechi neautorizate (în ca­zul Timişoarei existând “specificul local” al palatelor ţigăneşti ridicate fără au­torizaţie). Astfel, campaniile de demo­lări, care erau la ordinea zilei în anii 2003 - 2004, vor reveni în actualitate, probabil cu scandalul şi intervenţiile poliţieneşti de rigoare. 
Conform noilor reglementări, pen­tru construcţiile executate fără res­pec­tarea regulamentului local de urba­nism aprobat la data constatării con­travenţiei, vor fi luate măsurile de în­cadrare a acestora în prevederile regu­lamentului, inclusiv prin demolarea par­ţială sau totală, după caz, a construcţiei.
De asemenea, se anunţă şi noi con­tre între Primăria Timişoara şi Prefec­tura Timiş, atâta vreme cât noua le­gis­laţie stabileşte că anularea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de ur­ba­nism, emise cu încălcarea prevede­ri­lor legale, poate fi cerută în condiţiile legii, de prefect, în urma controlului de le­ga­litate sau la sesizarea inspectorului ge­neral al Inspectoratului de Stat în Con­strucţii, arhitectului-şef de judeţ sau autorităţilor centrale de specialitate.


Linişte datorată picajului pieţei imobiliare

Dacă până în urmă cu doi ani erau constante scandalurile din şe­dinţele Consiliului Local Timişoara, le­gate de autorizarea unor construcţii ridicate în mod ilegal, în ultima pe­rioadă nu au mai existat astfel de con­troverse, însă nu pentru că, subit, nu ar mai fi fost situaţii de autorizări con­troversate ale unor clădiri. “Pur şi sim­plu, în ultima perioada, din cauza ac­tualului context economic, nu s-a prea construit în Timişoara, deci în mod logic controversele legate de auto­ri­zaţiile de construcţie s-au împu­ţinat”, spune consilierul local P.D.-L. Adrian Pau.
O altă ipoteză menţionată de consilierul local, legată de faptul că în ultima perioadă nu au mai existat scandaluri de proporţii legate de auto­rizări controversate ale unor con­strucţii, face referire la schimbarea conducerii Direcţiei de Urbanism. “După schimbarea conducerii, scan­dalurile şi controversele s-au îm­puţinat. E adevărat, şi acum au rămas acolo oameni care nu sunt de spe­cialitate, şi acum se ocupă de res­pectarea legislaţiei de urbanism oa­meni care au terminat facultăţi de litere sau de istorie, dar măcar acum nu mai sunt acele probleme de acum un an sau doi. Şi se pare că şi acti­vitatea merge ceva mai bine, în sensul că nu mai trebuie să aştepţi şase luni pentru o hârtie”, mai spune Adrian Pau.


“Deciziile acestea legate de urbanism ar fi trebuit luate acum 20 de ani”

Fostul arhitect-şef al oraşului, Ra­du Radoslav, spune că prevederile legate de interzicerea intrării în lega­litate a construcţiilor neautorizate ar fi trebuit luate de foarte multă vreme. “Era foarte bine dacă decizia aceasta era luată în urmă cu 20 de ani. Acum va fi foarte greu de implementat. Şi se va merge inclusiv pe argumentaţia că în lume există oraşe unde peste 50% din construcţii nu au autorizaţie. Nu cred însă că în Timişoara, la ora aceasta, mai sunt multe construcţii care nu respectă legea, poate puţin peste o sută”. În opinia sa, o aplicare foarte stric­tă a acestor norme legislative ar fi destul de problematică în momentul de faţă. “Este destul de riscantă, în acest context, luarea unor decizii radi­cale. Pentru că pot apărea tot felul de complicaţii”, e de părere Radu Radoslav.


Peste 100 de construcţii făcute după ureche anul trecut, în Timişoara

Pe parcursul anului trecut, Servi­ciul Juridic al Primăriei a fost nevoit în 25 de cazuri să apeleze la instanţă, ca ultimă soluţie pentru cei care încăl­ca­seră disciplina în construcţii şi refuza­seră să intre în legalitate.
Numărul constructorilor ilegalişti a fost de fapt mult mai mare, fiind întocmite de către Biroul Disciplină în Construcţii al Direcţiei de Urbanism 171 de procese-verbale de constatare a contravenţiilor în domeniul construc­ţiilor, în condiţiile în care anul trecut în Timişoara au fost redactate şi eliberate 2.322 autorizaţii de construire şi 5.515 certificate de urbanism. Dintre aceste 171 de contravenţii constatate, 28 au fost contestate în instanţă, iar în 42 de cazuri proprietarii “minunilor arhitec­tonice” ilegale nu au catadicsit să-şi achi­te amenda, caz în care procesele-ver­bale au fost trimise la Direcţia Fis­cală pentru urmărirea debitorilor.
Pe parcursul anului trecut au fost întocmite 26 de dispoziţii pentru des­fiin­ţarea unor construcţii executate ile­gal, şi, ca număr de nereguli con­sta­tate, bilanţul e aproape dublu faţă de 2009.
Semn că, în ciuda crizei, se con­struieşte intensiv în Timişoara şi, din nefericire, în ultima vreme se con­struieşte destul de mult în mod ilegal. 
În acest context, anul trecut, oda­tă cu schimbarea conducerii Direcţiei de Urbanism, primarul Gheorghe Ciuhandu se declara nemulţumit de activitatea acestei structuri, men­ţionând că, cel puţin în ultimii patru ani, această activitate la Direcţia de Urbanism a mers greu. “A mers greu şi pot să mă pronunţ cu certitudine în ultimii doi ani când am avut-o în di­rectă subordine. Dacă noi, în 2005, avizam în jur de 3.500 de autorizaţii, la nivelul anului 2009 au fost 3.000 de autorizaţii. Vreau să vă spun că există o mare restanţă la certificatele de ur­banism”.
În opinia sa, în ultimii ani s-au făcut în acest compartiment angajări foarte multe, şi puţini dintre cei anga­jaţi erau de specialitate. Gheorghe Ciuhandu mai spune că, dacă în aprilie 2006, Municipalitatea avea o organi­gramă de 77 de posturi, din care 45 erau ocupate, în aprilie 2010 numărul de posturi aprobate este de 99, din care ocupate erau 65. “Pe parcurs au venit 25 de persoane, cinci au plecat, dar din cele 25 care au venit trei sunt din in­terior, iar 22 au venit prin concurs, opt persoane doar au studii de specialitate, alte persoane sunt cu alte studii”, mai spune primarul care precizează că se referă la studii de matematică, fizică, echipamente termice ori drept. “Eu nu contest utilitatea fiecărei meserii şi orice om cu calificare superioară tre­buie recunoscut ca atare, dar folosit într-o poziţie în care într-adevăr să îşi poată valorifica cunoştinţele”, mai menţiona primarul Timişoarei, într-una din şedinţele Consiliului Local de anul trecut.
Nu în ultimul rând, primarul Gheor­ghe Ciuhandu s-a declarat total nemul­ţumit şi de felul în care a decurs pro­cesul de implementare a legislaţiiei din domeniul urbanistic în Timişoara, spu­nând că, ori de câte ori a fost sesizat asu­pra unei nereguli flagrante, această sesizare venea de la terţe persoane, şi nu de la specialiştii aflaţi pe statul de plată al Primăriei, care ar fi trebuit să se ocupe excat de această monitorizare.
“Nu mi se pare normal să mă anunţe experţii nemţi că se pun termo­pane în centrul oraşului, să mă anunţe oameni la telefon că aici, în centrul oraşului, la 100 de metri de Primărie, nu ştiu care firmă demolează o clădire, deşi nu are autorizaţie în acest sens, nu mi se pare normal să aflu aceste chestiuni de la alţii decâtr cei care sunt angajaţi”, menţiona, în acest sens, Gheorghe Ciuhandu.