Contractanţii de proiecte europene, împrumutaţi cu bani de la buget

Orice instituţie publică ce a derulat măcar un singur proiect de finanţare cu fonduri structu­rale ştie că sunt situaţii în care banii sunt viraţi de către structurile europene cu întârzieri foarte mari, şi că, în varianta în care nu are prevăzute în buget sumele necesare pentru prefinanţarea unui proiect, beneficiarul poate ajunge să se împrumute de pe piaţa bancară, pentru a nu pierde finanţarea obţinută. Pentru a preveni aceste situaţii, descurajante pentru cei care contractează proiecte cu fonduri structurale, Guvernul a decis să acopere de la buget sincopele de finanţare legate de derularea acestor proiecte, urmând ca ulterior să-şi recupereze banii.

Soluţie temporară pentru sincopele de finanţare

Conform unor declaraţii făcute re­cent de către reprezentanţii Guver­nului, proiectele europene cu sincope în finanţare nu vor mai fi oprite, ci fi­nanţate în continuare de la bugetul de stat, urmând ca Guvernul să trimită fac­turile aferente către Comisia Europea­nă, după verificările de rigoare efec­tua­te de autorităţile române. “Toate in­vestiţiile merg mai departe, nicio inves­tiţie nu se opreşte în România, indife­rent că este pe bani bugetari sau pe fon­duri europene, plăţile în acest moment se efectuează de la bugetul de stat. Po­trivit practicii europene, se trimit fac­turi la Bruxelles pentru a se recupera partea care reprezintă contribuţia Uniu­nii Europene. Noi mergem în continua­re cu plata facturilor de la bugetul de stat şi doar temporar şi voluntar am decis, până la verificări suplimentare, să nu înaintăm facturi la U.E., pentru a evita riscul pierderii banilor europeni”, a precizat prim-ministrul Emil Boc.

Există însă şi un risc legat de aceas­tă politică de finanţare : dacă struc­turile europene, după înaintarea factu­rilor, găsesc probleme la licitaţiile în România, finanţarea se pierde.“Dacă noi corectăm problemele în ţară înain­te de a trimite factura, banii nu se pierd, ră­mân în România şi pot fi utilizaţi pen­­tru alte proiecte”, afirmă, însă, premierul.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat zilele trecute că a adresat Gu­vernului rugămintea ca pentru mo­ment România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, ex­plicând că, dacă auditul Comisiei Eu­ropene constată nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag şi sumele se diminuează.

O responsabilitate mare

Posibilitatea ca Guvernul să spriji­ne prin alocarea de fonduri bugetare proiectele aflate în derulare, care se confruntă cu sincope în finanţare pre­supune existenţa unor disponibilităţi băneşti destul de mari.

De exemplu, pe Programul Ope­raţional Regional 2007 - 2013, până în prezent, au fost contractate în vestul ţării 134 de proiecte, cu o valoare to­tală de 346,1 milioane de euro, din care 250,8 milioane de euro reprezintă va­loarea finanţării nerambursabile.

Mai mult, tot în zona de vest alte 397 de proiecte se află în diferite faze de evaluare, precontractare sau rezervă, pentru finanţări din Programul Opera­ţional Regional, valoarea acestora fiind de peste 774 de milioane de lei, din care 562 de milioane de euro este va­loa­rea finanţării nerambursabile.

Şi în cazul în care 5% din aceste proiecte ar avea sincope în ceea ce pri­veşte asigurarea fondurilor sau pro­bleme legate de întârzierea plăţilor, finanţarea acestora temporară de la buget ar presupune un efort bugetar deloc neglijabil. “Eu consider că, totuşi, această iniţiativă a Guvernului legată de acoperirea de la bugetul de stat a unor plăţi în proiectele în care sunt întâr­zieri legate de asigurarea finanţării este una bună. Nu este un model nou – în Polonia, de pildă, foarte multe proiecte s-au derulat cu finanţări de la buget, banii fiind ulterior recuperaţi de la structurile europene”, precizează Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest.