Contribuţie la fondul de şomaj fără niciun fel de beneficii

Dacă în destul de multe situaţii statul român determină contribuabilul să se întrebe ce beneficii îi aduce plata taxelor şi impozitelor, există cazuri în care chiar cadrul legal aflat în vigoare consfinţeşte faptul că, pentru banii cotizaţi la stat, românul plătitor de taxe şi impozite nu primeşte absolut nimic. Un caz de acest gen este contribuţia la fondul de asigurări sociale, respectiv de şomaj, plătită de cei care obţin venituri prin contracte de plată a drepturilor de autor. Acest tip de contribuabili nu pot primi ajutor de şomaj, pentru că nu există cadrul legal în acest sens. După un an şi jumătate de contribuţii fără beneficii, abia în următoarele luni statul se gândeşte să iniţieze un demers legislativ care să reglementeze această situaţie aberantă.

Bani pentru nimic

Începând din luna iulie 2010, statul a început să perceapă contri­buţii pentru asigurări de şomaj de la cei care sunt plătiţi prin contracte de drepturi de autor, pe motiv că ori­ce fel de venit obţinut trebuie impo­zitat. În momentul anunţării noii gri­le de impozitare, a existat un val de proteste, cei vizaţi direct exprimân­du-şi nemulţumirea şi întrebând, pe bună dreptate, ce beneficii obţin de pe urma acestor cotizaţii supli­men­tare. După un an şi jumătate, statul român încă nu a reuşit să-i lămu­rească.

Problema, în cazul românilor cu venituri obţinute din drepturi de autor, este simplă şi complicată în acelaşi timp : statul încasează con­tribuţia de asigurare de la aceste per­soane, dar nu plăteşte ajutorul de şomaj. Cu alte cuvinte, respec­ti­vele categorii profesionale cotizează fără să obţină vreun drept de pe ur­ma contribuţiei lor.

Deşi, în momentul în care s-a de­cis şi s-a impus noua grilă de im­pozitare statul a dat asigurări că, la fel ca la orice sistem corect de im­po­zitare, vor exista beneficii gene­rate de banii achitaţi, acest lucru nu s-a întâmplat. La acel moment, când s-a pus în discuţie această aberaţie fiscală, s-a invocat faptul că măsura de percepere de impozit pe drepturi de autor a fost luată în grabă, fără să se analizeze foarte mult detaliile şi implicaţiile ei. Scuza aceasta nu mai poate fi însă adusă în discuţie în mo­mentul de faţă. Prin O.U.G. 58/2010, persoanelor plătite pe drepturi de proprietate intelectuală li se reţine automat, de către beneficiarii pro­prie­tăţii intelectuale, o cotă de 0,5% din veniturile impozabile astfel obţi­nute, pentru plata asigurării de şo­maj. Cotizaţia plătită pe cartea de muncă este de 1% (0,5% contribuţia an­ga­jatului şi 0,5% cea a angajatorului).

Nedumeriri oficiale

După aproape un an şi jumătate de contribuţii la fondul de asigurări de şomaj, statul încă nu s-a decis ce oferă în schimb pentru banii înca­saţi de la românii plătiţi exclusiv prin contracte de drepturi de autor. „Nu există bază legislativă pentru aceas­tă categorie”, au precizat, pe surse, specialişti din cadrul Agenţiei Naţio­nale de Ocupare a Forţei de Muncă. Paradoxul acestei situaţii este confir­mat şi de conducerea locală a Agen­ţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş. “Dacă o persoană nu este angajată cu contract şi nu fi­gurează nici ca persoană fizică auto­rizată, nu se poate, conform legii, să beneficieze de indemnizaţie de şo­maj”, spune Liviu Neguţ, directorul A.J.O.F.M. Timiş.

La momentul adoptării ordo­nanţei prin care s-a stabilit plata de contribuţii de asigurări sociale pen­tru cei plătiţi pe contracte de proprie­tate intelectuală, se preciza că aceas­ta este, în ultimă instanţă, şi o formă de protecţie a respectivilor contri­buabili, pentru că, în varianta în care aceşti îşi pierd slujba, nu bene­ficiază de sprijinul statului în per­spectiva şomajului, pe măsura mun­cii pe care a prestat-o şi a venitu­rilor pe care le-a realizat, pentru că nu există contribuţiile aferente. În­tre timp, respectivele contribuţii au fost introduse prin lege, însă situaţia tot nu s-a reglementat.

Deşi a promis că va rezolva pro­blema, Guvernul s-a grăbit să apro­be legislaţia prin care se pot încasa contribuţiile, dar nu a făcut şi modi­ficările legislative necesare care să permită asiguratului să beneficieze de pe urma acestor contribuţii. În lipsa unor normative noi, Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă se ghidează după vechea le­gislaţie, în care nu există nicio pre­vedere legată de drepturile de autor. Prin urmare, cei care au lucrat în ultimele 15 luni pe baza unui astfel de contract au plătit degeaba asigu­rare de şomaj, fără să aibă un bene­ficiu de pe urma acestei contribuţii.

După ce au fost sesizaţi cu pri­vire la această anomalie, reprezen­tanţii Guvernului au promis că vor reglementa cadrul legal deficitar, în­să nu au precizat un moment în care se va întâmpla acest lucru. “În luna noiembrie cel mai probabil, va fi adoptată o hotărâre de guvern prin care se va preciza concret că bene­ficiari ai ajutorului de şomaj sunt şi persoanele care sunt plătite doar pe drepturi de autor”, au declarat surse din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

“Se produceau fraude imense sub acoperirea drepturilor de autor”

Scriitorul timi­şorean Daniel Vi­ghi consideră că, într-un fel sau altul, statul trebuia să ia măsuri în ceea ce priveşte impo­zita­rea corectă a per­soa­nelor plătite prin contracte de drep­turi de autor, pen­tru că se ajunsese la situaţii aberante, în care români care prac­ticau meserii care nu aveau nicio legătură cu drepturile de proprie­ta­te intelectuală erau plătiţi astfel, pentru a evita achitarea taxelor şi impozitelor cuvenite statu­lui. “Pe baza acestei impozitări pe drepturi de autor s-au produs, înainte să se introducă noua grilă de impozitare fraude imense, în special în zona televiziunilor, unde se dădeau salarii foarte mari care nu erau impozitate corect. Trebuie să se practice o impozitare corectă, să fie avuţi în vedere scriitorii, artiştii plastici, cei care se încadrează în categoriile de persoane plătite pe drepturi de autor, nu cei care în mod fraudulos au fost asimilaţi acestei categorii”.

Daniel Vighi consideră că, pe această zonă a drepturilor de autor, statul a fost nevoit să intervină, pentru a limita evaziunea fiscală. “Se ştie că, ori de câte ori apar vicii de impozitare, din cauza unor lacune legislative, ele sunt ex­ploatate cu abilitate în România. Şi de aici apa­re corupţia şi evaziunea fiscală. În mod normal, trebuie impozitat orice tip de venit”.

“Noua formulă de impozitare deranjează”

Scriitorul, criti­cul şi istoricul lite­rar Cornel Ungu­reanu, preşe­din­tele Filialei Timi­şoa­ra a Uniunii Scrii­to­­­rilor din Româ­nia, susţine că noua gri­lă de impozitare a persoanelor plătite pe drepturi de autor a cauzat nemulţu­mi­re în rândul scrii­torilor timişoreni. “Este neplăcut pentru mediul scriitoricesc, şi, evident, există nemulţumiri pe această temă. Aceasta şi pentru că indem­nizaţiile pentru cărţile publicate au scăzut la un nivel minim, până aproape de zero, din cauza actualului context economic. Onorariile pentru lucrările publicate au dispărut aproape de tot, lucru remarcat şi de Nicolae Manolescu, care a publicat recent un comentariu pe această temă. Este evident că noua formulă de impozitare de­ranjează, în condiţiile în care au scăzut extrem de mult onorariile care şi aşa nu erau foarte mari pentru operele publicate, deşi un scriitor poate lucra un volum un an sau chiar mai mulţi ani”.

Încasări în scădere

Paradoxal, deşi anul trecut statul a “rotunjit” bugetul asigură­rilor de şomaj prin această nouă prevedere legată de impozitarea persoanelor plătite pe drepturi de autor, rezultatele concrete întârzie să apară. Astfel, cu toată grila nouă de impozitare, mult mai diversi­ficată, anul trecut Fiscul a încasat, în Timiş, suma de 33,5 milioane de lei pentru contribuţii la bugetul asi­gurărilor de şomaj, suma fiind cu 6% mai mică decât cea încasată în judeţ în anul precedent, în 2009. Din aceste 33 de milioane de lei, aproa­pe o treime, 10,6 milioane de lei, au provenit de la întreprinderi mici şi mijlocii, care s-au dovedit a fi de multe ori o categorie fiscală mai disciplinată decât cea a marilor con­tribuabili.

Anul trecut, în momentul intro­ducerii noii grile de impozitare, mii de persoane care au venituri pe drep­turi de autor s-au înghesuit la ghi­şeele Caselor Judeţene de Pensii şi la cele ale Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a-şi depune declaraţiile de venit, con­form noului cod fiscal intrat în vi­goa­re de la 1 iulie. Autorităţile calculau atunci că, în medie, 100 de timişo­reni pe oră şi-au depus astăzi actele privind veniturile obţinute pe drep­turi de autor, iar la Casa Judeţeană de Pensii şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, deşi s-au suplimentat ghişeele, se formaseră cozi kilometrice, existând persoane care au stat ore întregi la cozi pen­tru a-şi depune declaraţiile din care reieşea că au de achitat la stat sume de ordinul zecilor de lei. Rezultatul acestei “mobilizări” este greu de cuan­ti­ficat, mai ales că veniturile co­lec­tate de stat în Timiş în urma noii modalităţi de impozitare nu au cres­cut, ci, dimpotrivă, au scăzut.