Copii scoşi din ţară pentru a fi puşi la „muncă”

La frontiera de vest s-au înmulţit într-un ritm îngrijorător cazurile de încercare de scoatere ilegală din ţară a unor minori, în majoritatea cazurilor copiii fiind duşi peste hotare pentru a fi puşi la cerşit.

Bebeluşi ascunşi printre bagaje

În urma unui control al unui micro­buz ce s-a prezentat la Punctul de Tre­cere a Frontierei Cenad poliţiştii de frontieră au avut, la începutul săptă­mânii, o surpriză de proporţii, depistând ascunşi, printre bagaje, doi sugari. Ma­mele copiilor,G. Daniela şiB. Olguţa, ambele de etnie rromă, au susţinut că nu au avut acte pentru a-i scoate din ţară şi, astfel, au încercat să-i ascundă, pentru a-i trece ilegal graniţa. Cele două femei le-au mai spus poliţiştilor că merg în Germania, „la lucru”. Cel mai probabil, cele două urmau să se ocupe de cerşetorie, bebeluşii fiind punctul forte pentru a-i impresiona pe cei la mila cărora urmau să se apeleze. Poliţiştii de frontieră le-au întrerupt călătoria, cele două femei fiind cercetate pentru par­ticipare la tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat.

Procure false, o altă metodă folosită pe scară largă

Cazurile în care se încearcă să se scoată ilegal minori din ţară s-au înmul­ţit la frontiera de vest, în ultimele săp­tămâni. Astfel, pe parcursul lunii sep­tembrie, doar în Timiş au fost desco­perite trei cazuri în care se încerca să se scoată minori din ţară, pe la Punc­tul de Trecere a Frontierei Cenad, uti­lizându-se procure notariale false. 

Cazuistica ultimilor ani arată că această metodă este folosită în special de traficanţii de persoane, pentru trans­portul în ţara de destinaţie a viitoarelor victime pe care le vor exploata.

De altfel, Timişul a reuşit “per­formanţa” ca, în ultima perioadă, mo­nitorizată de Agenţia Naţională Împo­triva Traficului de Persoane, să fie ju­deţul cu cel mai mare număr de victi­me, urmându-i, la distanţă, Dolj, Bra­şov, Hunedoara şi Bistriţa-Năsăud. “Recrutarea pentru trafic a fost reali­zată pentru un procent de 58% de către cunoştinţe, prin abordarea directă a victimei cu oferte pentru prostituţie, oferte de muncă în străinătate sau în ţară sau pentru cerşetorie, călătorie”, spun reprezentanţii A.N.I.T.P.

Laurenţiu Dincă, coordonatorul Centrului Regional Timişoara din cadrul A.N.I.T.P., afirmă că, în gene­ral, minorii traficaţi provin din familii dezorganizate, sărace, în care părinţii nu le pot oferi minorilor lucrurile cu care îi tentează traficanţii. De multe ori însă, nu doar sărăcia este de vină, ci şi slaba comunicare între părinţi şi copii şi conflictul între generaţii.„De altfel, noi, cu ocazia zilei de 18 octombrie, care e Ziua europeană de luptă împo­triva traficului de persoane, vom face o campanie de informare şi conştien­tizare împreună cu Inspectoratul Şco­lar şi Organizaţia «Salvaţi copiii». Ne vom îndrepta atenţia în special spre li­ceele cu internate, pentru că acolo sunt minori veniţi din localităţile rurale, în general fără prea mulţi bani, iar riscul de racolare al acestora e mai mare”, maispune Laurenţiu Dincă.

Ancheta în cazul răpirii unui bebeluş, rămasă cu semne de întrebare

Pentru că şi Franţa a semnalat prezenţa pe teritoriul ei a mii de mi­nori de origine română, se ridică sem­ne de întrebare legate de modalităţile prin care se reuşeşte scoaterea ile­ga­lă din ţară a copiilor. Astfel de semne de întrebare au rămas şi într-un caz devenit celebru – cel al Denisei Nova­covici, o fetiţă răpită, în octombrie 2009, din Secţia de Distrofici a Spita­lului de Copii “Louis Ţurcanu”, din Ti­mişoara. Deşi copila a fost descoperi­tă în Elveţia, apoi repatriată şi redată părinţilor naturali, în iulie anul tre­cut, anchetatorii nu au reuşit încă să afle cum a fost scos bebeluşul din ţară.  

Autorităţile au încheiat un capi­tol, prin aducerea micuţei în Româ­nia şi încredinţarea acesteia părinţilor naturali, dar în jurul acestui caz au rămas multe semne de întrebare. În primul rând, nu a fost clarificat modul în care a putut avea loc răpirea din Spitalul „Louis Ţurcanu”. Nu s-a făcut nicio anchetă internă, deoarece con­ducerea spitalului de la acea vreme a considerat că „personalul medical nu a greşit cu nimic”... Un alt semn de întrebare vizează modul în care a fost scoasă din ţară fetiţa, în condiţiile în care legea nu permite ieşirea din ţară a unui minor în lipsa unuia dintre pă­rinţi sau a aparţinătorului legal. Nu s-a stabilit nici dacă trecerea frontierei a fost posibilă din cauza neglijenţei unor po­liţişti de frontieră sau, mai grav, cu concursul dat de unii oameni ai legii unei reţele de trafic de minori, care avea ca servicii inclusiv falsificarea de documente.

Reprezentanţii Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie Timiş spun că investigaţiile în acest caz continuă.