19 bebeluşi au fost părăsiţi în spitalele din Timiş, în prima jumătate a acestui an. Copii fără identitate sau care au trecut pe certificatul de naştere în loc de numele părinţilor două liniuţe. Mamele acestora profită de neatenţia medicilor şi fug din spital, sperând să scape astfel de răspunderea maternităţii. Copiii părăsiţi ajung în centre de plasament, sunt daţi spre adopţie sau încredinţaţi unor asistenţi maternali. Însă nicio instituţie nu poate înlocui grija şi educaţia pe care o poate da unui copil familia, iar, odată părăsit de părinţi, acesta va avea sufletul mutilat, spun preoţii. În fapt, Biserica consideră că nu există motive obiective care să justifice părăsirea unui copil, pentru că familia este un dat divin, iar centrul ei este chiar copilul.


Părăsiţi imediat după naştere

Cele mai multe dintre femeile care îşi abandonează copiii în maternitate – parte a unor familii foarte sărace, care provin deseori, din mediul rural, şi, de cele mai multe ori, au un nivel de educaţie precar – le ascund celor din jur faptul că vor deveni mame şi, când se apropie momentul naşterii, vin la maternitate şi declară identităţi false ori spun că şi-au uitat actele acasă. Apoi, după ce nasc, nici nu mai aşteaptă să-şi vadă copilul, şi dispar la fel cum au venit, fiind aproape imposibil de identificat. Sunt situaţii care se întâmplă frecvent în maternităţile din România. Statisticile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului arată că, în primul trimestru al acestui an, în ţară, 342 de copii au fost părăsiţi în unităţile sanitare (181 în maternităţi, 118 în secţiile de pediatrie şi 43 în alte secţii ale spitalelor). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, numărul copiilor părăsiţi în spitale a mai scăzut, în primele trei luni ale lui 2009 fiind înregistraţi 369 de copii abandonaţi. Anul trecut, numărul total al copiilor părăsiţi în unităţi sanitare a fost 1.400 de copii, cu aproximativ 80 mai mulţi decât în 2008. În Timiş, situaţia copiilor părăsiţi a rămas pe aceeaşi linie în ultimii ani. În primele şase luni ale acestui an, 19 nou-născuţi au fost declaraţi părăsiţi în unităţile sanitare din judeţ, dintre care 18 situaţii s-au înregistrat la Timişoara. Potrivit Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, un copil a fost părăsit la Maternitatea „Bega” Timişoara, trei la Maternitatea „Odobescu” Timişoara şi 14 la Spitalul Clinic pentru copii „Louis Ţurcanu”. De altfel, potrivit acestora, pentru patru dintre cei 19 copii părăsiţi în spitale din judeţ în acest an s-a deschis procedura de adopţie, opt se află în plasament la asistenţi maternali, cinci au fost reintegraţi în familie, iar pentru doi bebeluşi s-a instituit măsura de plasament într-unul dintre centrele instituţiei.   INTERTITLU Consiliere psihologică pentru mame

  TEXT Reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Timiş spun că, pentru a menţine copilul în familia naturală, mamei i se oferă, în maternitate sau în spitalul de pediatrie, consiliere şi acompaniere socială şi psihologică. „Acordăm adăpost şi servicii de consiliere pentru cuplul mamă - copil în centrul maternal”, spune Sorina Bucurescu, şeful Serviciului de Relaţii Publice, din cadrul D.G.A.S.P.C. Timiş. Aceasta afirmă că, pentru a veni în sprijinul părinţilor care se confruntă cu diverse dificultăţi în creşterea şi educaţia copiilor, D.G.A.S.P.C. Timiş a demarat, din luna mai a anului trecut, “Şcoala Părinţilor”, un program ce se adresează părinţilor care au copii minori. “Au fost organizate întâlniri între părinţi şi specialiştii Direcţiei pe teme de interes în ceea ce priveşte dezvoltarea, creşterea şi educarea copilului. De asemenea, primăriile şi organizaţiile neguvernamentale sprijină material mamele, au înfiinţat centre de zi şi oferă mamelor servicii de consiliere psihologică”, mai spune Sorina Bucurescu. La rândul său, personalul din spitale se declară neputincios în faţa acestui aspect : “Problema care ne doare este că nu ştim cum i-am putea responsabiliza pe părinţi să nu îşi mai lase copiii în spitale”, spune şi Monica Nicolin, asistent social în cadrul Spitalului “Louis Ţurcanu”.   INTERTITLU Periplul înregistrării copilului părăsit   TEXT Potrivit legii, în situaţia în care copilul este părăsit de mamă în maternitate, unitatea medicală în care s-a născut acesta are obligaţia să sesizeze telefonic şi în scris D.G.A.S.P.C. şi Poliţia, în termen de 24 de ore de la constatarea dispariţiei mamei. Apoi, în termen de cinci zile de la sesizare, se întocmeşte un proces-verbal de constatare a părăsirii copilului, semnat de câte un reprezentantal D.G.A.S.P.C., Poliţiei şi maternităţii. Când starea copilului permite externarea, în baza unui proces-verbal, D.G.A.S.P.C. stabileşte măsura plasamentului în regim de urgenţă pentru copil. În termen de 30 de zile de la întocmirea procesului-verbal, Poliţia este obligată să întreprindă verificările privind identitatea mamei şi să comunice rezultatul acestor verificări D.G.A.S.P.C. Dacă mama este identificată, reprezentanţii Protecţiei Copilului trebuie să asigure consilierea şi sprijinirea acesteia pentru întocmirea actului de naştere al copilului. Însă, dacă, în urma verificărilor Poliţiei, nu este identificată mama, D.G.A.S.P.C. transmite Serviciului Public de Asistenţă Socială, în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs naşterea copilului, dosarul cuprinzând certificatul medical constatator al naşterii, procesul-verbal şi dispoziţia de plasament în regim de urgenţă şi răspunsul poliţiei cu rezultatul verificărilor. Ulterior, în termen de cinci zile de la primirea documentaţiei, Serviciul Public de Asistenţă Socială are obligaţia de a obţine dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui copilului şi de a face declaraţia de înregistrare a naşterii la serviciul de stare civilă competent. După înregistrarea naşterii copilului, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a transmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului actul de înregistrare a naşterii copilului.   INTERTITLU Copii fără identitate   TEXT Copiii care mor la naştere ori sunt părăsiţi de mame, înainte de a li se întocmi un certificat de naştere, nu există oficial. Medicii sunt puşi într-o şi mai mare dificultate atunci când unii dintre aceşti bebeluşi mor în spital. Cum Poliţia nu reuşeşte să le găsească pe mame, pentru a li se putea face nou-născuţilor actele pentru certificatul de naştere, respectiv de deces, trupurile micuţilor rămân cu anii, păstrate în congelator, în morga spitalului. Bebeluşii nici nu pot fi înmormântaţi pentru că, în lipsa unor certificate de naştere, nici certificatele de deces nu pot fi întocmite. Pentru ca un copil decedat şi abandonat în spital să poată fi înmormântat este nevoie de acordul primăriei, acordul ce se poate obţine însă abia după ce cadavrul primeşte o identitate. Eliberarea unui certificat de naştere în acest caz se poate face numai prin deschiderea unui demers în instanţă, în urma unei anchete a Poliţiei, pentru stabilirea identităţii copilului, lucru care poate dura şi câţiva ani. Pentru evitarea unor situaţii de acest gen, Ministerul Administraţiei şi Internelor a iniţiat un proiect de lege, aflat în dezbatere publică, pentru ca autorităţile să le atribuie, în regim de urgenţă, nume şi cod numeric personal nou-născuţilor părăsiţi în maternităţi. Astfel, angajaţii oficiilor de Stare Civilă din ţară ar putea fi obligaţi să elibereze, în regim de urgenţă, adică în maximum 30 de zile, certificate de naştere, prin atribuirea de nume şi C.N.P. bebeluşilor, astfel că micuţii părăsiţi vor beneficia încă de la naştere de toate drepturile care decurg din dobândirea identităţii, fără să aştepte ani în şir pentru a exista oficial. În acelaşi proiect de lege se stipulează că, în cele 30 de zile necesare întocmirii certificatului de naştere, Poliţia va trebui să facă toate demersurile pentru a-i găsi pe părinţii nou-născutului părăsit în spital. În caz că aceştia nu sunt găsiţi, primarul localităţii în care s-a născut copilul este cel care trebuie să dea un nume acestuia, pe certificatul copilului nefiind trecută nicio menţiune în dreptul părinţilor. Dacă ulterior eliberării actului de naştere poliţiştii îi identifică pe părinţi, angajaţii de la Starea Civilă trebuie să ceară instanţei anularea primului act de naştere şi înlocuirea acestuia cu unul nou, explicau reprezentanţii M.A.I. în iniţiativa lor.


Preot Alin Cuza : „Societatea în care trăim încurajează abandonul”

Biserica incriminează abandonul copiilor. Potrivit clericilor, familia este un dar divin, o instituţie pe care Dumnezeu a creat-o în eter, făcându-le în acest fel oamenilor onoarea de a trăi alături de El. „Copilul este centrul unei familii. Se naşte în familie ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu şi devine adult prin lucrarea lui Dumnezeu şi a părinţilor săi. Familia creştină este icoana Preasfintei Treimi, pentru că bărbatul şi femeia sunt chemaţi, prin taina căsătoriei, să se alăture Sfintei Treimi. De aceea, o familie fără copii este o familie neîmplinită, pentru că un copil desăvârşeşte familia, iar cel mai important rol al omului este cel de a procrea. Aşadar, Biserica spune că un copil trebuie să stea cu părinţii lui, să beneficieze de dragoste, grijă şi educaţie. Părinţii trebuie să lucreze la formarea creştină a copilului, pentru că acesta nu este ceea ce vor părinţii să fie, ci este chiar părinţii lui”, explică părintele Alin Cuza, coordonator proiecte în Sectorul Social, Filantropie şi de Misiune din cadrul Arhiepiscopiei Timişoara. Potrivit acestuia, un copil crescut într-o familie creştină, care a practicat şi manifestat credinţa creştină, va fi în cele mai multe cazuri un copil credincios. În caz contrar, copilul va creşte marcat de ură şi neîmpliniri, pe care există riscul să încerce să le răsfrângă asupra celorlalţi din jurul său. „Familia este sfântă şi nu poate fi înlocuită cu nicio altă instituţie. Centrele de plasament, asistenţii maternali sunt surogaturi, oricât de iubitori şi bine intenţionaţi ar fi acei oameni. Dincolo de faptul că mutilează suflete, instituţionalizarea copiilor, dependenţa faţă de sistem este o problemă. Copiii sunt învăţaţi să primească totul fără a oferi nimic în schimb, astfel că, la plecarea din centru, le va fi greu să se adapteze în societate. De aceea Biserica încurajează adopţia acestor copii. Pentru o familie care nu a avut copii sunt o binecuvântare. Un copil abandonat, după ce trece prin perioada «doliului», renaşte, este reinventat ca om în sânul noii familii”, mai spune părintele Cuza.
Abandonul este considerat de Biserică drept cea mai importantă cauză a dezbinării familiei, exceptând o boală gravă sau încarcerarea părinţilor, neexistând cauze obiective pentru o astfel de faptă.
Părintele Alin Cuza spune că, în perioada în care a colaborat cu Direcţia pentru Protecţia Copilului, a întâlnit oameni care veneau să-şi dea copii în plasament, motivând că sunt obosiţi de nevoile copiilor şi că ei nu sunt pregătiţi să fie părinţi, preferând să îi abandoneze. „Cred că, dincolo de îndepărtarea faţă de principiile creştine, care se bazează pe iubirea faţă de aproape, societatea în care trăim încurajează abandonul pe mai multe niveluri. Românii au în general o problemă, ne e mai greu să luptăm pentru a rezolva o situaţie. E vorba de o teamă de noi înşine, de aceea că am putea reuşi. Am fost educaţi în mod negativ de societatea supercentralizată, de care nu ne-am debarasat, potrivit căreia statul trebuie să ne rezolve problemele, chiar dacă acestea sunt în curtea noastră. O soluţie însă ar fi reîntoarcerea la principiile creştine, la Dumnezeu”, consideră părintele Cuza.