Cum o administraţie locală nu poate să rămână izolată, sunt încurajate pe plan local, atât la nivelul primăriilor, cât şi al Consiliului Judeţean Timiş, asocierea şi implicarea în parteneriate menite să implemen­teze proiecte de interes comun şi să atragă fonduri europene. Totuşi, apartenenţa la diverse asociaţii internaţionale presu­pune şi achitarea unor cotizaţii deloc mici, care se presupune că ar trebui amortizate prin beneficiile obţinute de administraţiile locale ca urmare a participării la aceste asocieri. La nivel local există însă o serie de asocieri şi parteneriate care au implicat de foarte multe ori doar plata de cotizaţii din bani publici, fără să se reuşească fructificarea calităţii de membru dată de plata respectivilor bani.


Bani pentru informaţii nefructificate

Probabil că dacă nu ar fi existat acest context economic legat de nece­sitatea luării unor măsuri de auste­ri­tate bugetară, nu s-ar fi luat în discuţie oportunitatea plătirii de către admi­nis­traţiile locale, de ani de zile, a unor coti­zaţii către diverse asociaţii in­terna­ţio­nale, fără ca această calitate de mem­bru cotizant să fie fructificată în mod profitabil pentru administraţiile locale.

De exemplu, abia în acest an au apărut discuţii legate de beneficiile obţinute de către Timişoara ca urmare a plăţii anuale de cotizaţii de către Primărie, aferente calităţii de membru cu drepturi depline în reţeaua Euro­cities, o organizaţie neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, care reuneşte peste 130 de oraşe-metropolă din peste 30 de state europene. Teo­retic, Eurocities “facilitează coope­rarea şi diverse schimburi între ora­şele membre şi promovează proiecte transnaţionale europene”. Acest lucru nu s-a prea întâmplat în cazul Timi­şoarei, deşi Municipalitatea este mem­bru în respectiva asociaţie din 2000, plătind anual sume de ordinul zecilor de mii de euro, pentru cotizaţii.

În acest an, în momentul în care, la şedinţa Consiliului Local din martie s-a propus plata cotizaţiei anuale de 16.000 de euro către Asociaţia Euro­cities, mai mulţi consilieri locali au avut obiecţii, susţinând că au cerut încă din 2010 un raport de activitate legat de această asociere, raport pe care nu l-au primit. Unul dintre ei este con­si­lierul local P.D.-L. Constantin Ştefan Sandu, care se declară de acord că în această reţea circulă o mulţime de informaţii care pot fi de mare folos oraşelor care fac parte din această structură, însă nu e de acord cu faptul că aceste informaţii nu sunt puse în valoare.


Beneficii abstracte

În urma acestor controverse apă­rute în Consiliul Local, Direcţia de Dez­voltare a Primăriei a realizat un bilanţ pe anul trecut al beneficiilor Muni­cipalităţii în calitate de membru coti­zant în Reţeaua Eurocities. În mare parte aceste beneficii constau în pri­mirea de informaţii, privind prin­cipalele activităţi şi evenimente orga­nizate de Eurocities, infor­maţii de interes pentru oraş, informaţii privind posibilităţile de finanţare oferite de programele euro­pene în domenii di­verse de activitate de interes pentru oraşe şi propuneri de proiecte primite din partea oraşelor membre ale reţelei Eurocities pentru implicare în cadrul unor reţele trans­naţionale, după cum explică reprezentanţii Direcţiei de Dezvoltare a municipiului Timişoara. Însă acest gen de informaţii sunt pu­blice şi pot fi obţinute fără interme­dierea Eurocities şi, mai cu seamă, fără plata unor sume de ordinul zecilor de mii de euro.

În plus, mai spun reprezentanţii Direcţiei de Dezvoltare, au fost făcute demersuri pentru includerea Timi­şoa­rei în grupurile de lucru regenerare ur­bană şi managementul brand-ului şi atractivitatea oraşului din cadrul reţe­lei Eurocities şi s-a făcut schimb de in­formaţii pe aceste teme cu reprezen­tan­­ţii acestora. Iar în cadrul departa­mentelor Primăriei au fost derulate activităţi legate de participarea oraşului la diverse iniţiative europene propuse de Eurocities, precum Carta Euro­pea­nă pentru Siguranţă Rutieră şi Decla­raţia privind Schimbările Climatice şi pentru implementarea măsurilor asu­mate prin acestea. Nimic concret nu s-a realizat însă pentru Timişoara, anul trecut, prin acest parteneriat, deşi reţeaua Eurocities este menită, în primul rând, să ajută oraşele membre să obţină la comun, mai uşor, finanţări europene.

În aceste condiţii, o parte dintre consilierii locali se arată nemulţumiţi de felul în care funcţionează aceste asocieri, pentru care Timişoara plăteş­te anual cotizaţii deloc mici. “Direcţia de Dezvoltare a realizat tot felul de asocieri de acest gen care au presupus plata unor cotizaţii şi cam atât. Aş vrea mai degrabă să văd din partea acestei Direcţii că se implică mult mai mult în atragerea de finanţări europene. Aceas­ta e menirea ei principală, nu reali­zarea de vizite şi parteneriate care nu sunt fructificate”, susţine şi consilierul local P.D.-L. Adrian Pau.

La rândul său, un alt consilier al partidului de guvernământ, Simion Moşiu, susţine că a aşteptat în zadar lămuriri clare legate de beneficiile Ti­mişoarei ca membru al reţelei Euro­cities : “Nu e normal să se plătească aceşti bani fără să se obţină ceva con­cret. De aceea am rugat domnişoarele care s-au ocupat de această asociere să ne spună ce au făcut concret în cadrul acestui parteneriat, în afară de a plăti anual cotizaţii. Dacă nu sunt în stare să obţină beneficii concrete, atunci aceşti bani ar fi mai bine să fie folosiţi pe plan intern. Cu aceşti bani s-ar putea repara o şcoală, s-ar putea face o lu­crare de infrastructură, s-ar putea pre­mia nişte tineri merituoşi din oraş”.

Eurocities nu e însă singura aso­ciere la care Primăria Timişoara e mem­bru cotizant. Cotizaţii se plătesc şi pentru calitatea de membru în aso­ciaţii precum Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de Creştere Timişoara” sau Asociaţia Automotivest.

Pentru majoritatea asocierilor de acest gen Primăria nu a prezentat anual rapoarte detaliate din care să reiască clar beneficiile obţinute în urma plăţii cotizaţiei anuale.


Şi Consiliul Judeţean Timiş este angrenat în parteneriate cu semne de întrebare

Şi la Consiliul Judeţean Ti­miş au existat nu o dată discuţii în plen legate de oportunitatea plătirii unor cotizaţii în asocieri ale căror utilitate nu este foar­te clar stabilită. “Au existat, de­sigur, discuţii în plen, la şedinţe, legate de cotizaţiile plătite de către Consiliul Judeţean în calitate de membru cotizant al unor asociaţii naţionale sau in­ternaţionale. S-a încercat în acest fel să se stabilească opor­tunitatea de a face parte dintr-o anumită asociaţie, pentru că nu e normal să se plătească o coti­za­­ţie deloc mică doar pentru un statut mai mult sau mai puţin onorific de membru într-o aso­ciaţie sau alta”, spune Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş.

Pe de altă parte, mai spune reprezentantul C.J.T., nu se poa­te nici ignora necesitatea unor astfel de asocieri şi parte­neria­te, pentru că o adminis­traţie locală nu poate duce o politică prin care să se auto-izoleze. “Ro­lul C.J. Timiş este şi acela de a promova şi dezvolta strategii regionale, iar multe se fac pe ba­za acestor asocieri. Ai de pier­dut, ca administraţie judeţeană, dacă nu eşti membru într-o anumită asociaţie de acest gen. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul că, adesea, avanta­jele unei asocieri de acest gen sunt reciproce. C.J. Timiş poate, de exemplu, să acceseze mai uşor finanţări prin proiecte co­mune şi ia parte la strategii şi pro­grame de co­operare extrem de importante pentru regiune. Pe de altă par­te, şi respectiva asociaţie, prin prezenţa C.J. Ti­miş ca şi mem­bru, capătă un plus de credi­bilitate şi notorietate”.

Fără îndoială, cel puţin teoretic, calitatea de membru cotizant în unele asociaţii de acest gen este justificată, prin prisma avantajelor care se pot obţine din aceste asocieri. Însă este nejustificată atunci când, deşi plăteşte cotizaţii deloc mici, instituţia nu ştie să be­neficieze la maximum de avan­tajele conferite de această cali­tate de membru cotizant. Altfel, asocierile sunt total inutile şi funcţionează doar ca “puş­cu­liţe” lucru pe care l-au remarcat nu o dată inspectorii Curţii de Conturi cu ocazia controalelor făcute la Primării din judeţ.

De exemplu, Curtea de Con­­turi remarca la ultimul control felul în care la Primăria Lugoj s-au alocat bani pentru partici­pa­rea la Asociaţia de Dezvoltare Microregională Timiş-Est, fără ca aceşti bani să fie utilizaţi la timp de mai bine de şase ani.