Deşi o serie de consilieri locali încă aşteaptă, de mai bine de un an de zile, să fie lămuriţi în privinţa beneficiilor aferente statutului de membru al Primăriei Timişoara la asociaţia oraşelor europene Eurocities, la care a cotizat anual zeci de mii de euro, pe lista de proiecte de hotărâri de Consiliu Local a apărut la sfârşitul săptămânii trecute un act normativ ce prevederea alocarea unei noi cotizaţii de peste 15.000 de euro către aceeaşi asociaţie. De această dată, consilierii locali susţin că vor cere retroactiv lista rezultatelor acestui parteneriat plătit din anul 2000, de când Timişoara e membru cotizant.


O nouă cotizaţie, pregătită pentru decontare

Primăria Timişoara a făcut public, la sfârşitul săptămânii trecute, un pro­iect de hotărâre de Consiliu Local prin care Direcţia Dezvoltare solicită plata cotizaţiei anuale, în valoare de peste 15.000 de euro, către Asociaţia Euro­cities, o organizaţie neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, care reuneşte peste 130 de oraşe-metropolă din peste 30 de state europene. Timi­şoara este membru plătitor la această organizaţie din anul 2000 şi, până anul trecut, când a existat un scandal pe această temă în Consiliul Local, nimeni nu a solicitat lista rezultatelor concrete ale acestui parteneriat contra-cost.

Nici de această dată reprezen­tan­ţii Direcţiei Dezvoltare a Primăriei Ti­mişoara nu precizează ce beneficii concrete va avea Primăria din această asociere, precizând doar că “Eurocities facilitează cooperarea şi diverse schim­buri de cunoştinţe şi experienţe în re­ţea, între oraşele membre” şi că e “un important partener de dialog al Comi­siei Europene atât la nivel politic cât şi la nivel tehnic; dezvoltă campanii de promovare cu o problematică vastă – pe teme economice, sociale, culturale, de mediu etc. – de interes pentru ora­şe, pentru conştientizarea şi schimba­rea comportamentului cetăţenilor, împreună cu autorităţile municipale şi cu cetăţenii”.

Teoretic, marele, ca de altfel sin­gu­rul avantaj cu adevărat important al acestei asocieri ar fi faptul că Primăria Timişoara ar avea, teoretic, mai multe şanse de a accesa finanţări europene prin proiecte la comun cu oraşele mem­bre Eurocities.

Numai că de când e membru, Mu­nicipalitatea nu a câştigat nici măcar un singur proiect important de finanţa­re europeană de pe urma acestui parte­ne­riat. Ca o ironie, printr-o scrisoare tri­misă de Secretariatul General al Eu­rocities Primăriei Timişoara i se soli­cita să plătească cotizaţia anual încă din 2010 şi i se preciza că i se face o fa­voare că nu a fost mărit cuantumul res­pectivei cotizaţii. “În faţa presiunilor financiare ale oraşelor membre, sun­tem bucuroşi că am putut recomanda pen­tru acest an un buget care să nu depă­şească cu nimic taxele plătite până acum. Acesta este al doilea an în care taxele de membru Eurocities rămân aceleaşi”, se menţiona în respectivul document.

Şi mai interesant e că, dacă nu plă­teşte cotizaţia până la jumătatea anu­lui, pentru acest parteneriat care nu a fost de fapt valorificat concret pe plan local, Primăria Timişoara trebuie să plăteas­că şi penalităţi de întârziere. “Conform prevederilor Regulamentului nostru de Ordine Interioară, în cazul în care taxa nu este plătită în primele şase luni ale anului – orice sumă neplătită va fi su­pusă unei dobânzi de 1% pe lună”, se menţionează în documentul ce însoţeş­te factura emisă de Eurocities.


Consilierii aşteaptă explicaţii de un an de zile

Anul trecut, când s-a propus apro­barea plăţii cotizaţiei anuale către Euro­cities, mai mulţi consilieri locali au ce­rut un raport de activitate detaliat legat de participarea în această asociere, pentru a se vedea exact care au fost be­neficiile concrete ale acestei asocieri pentru Timişoara.

Consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu spune că până în prezent nu a primit informaţiile solicitate acum un an, legate de beneficiile concrete ale acestei asocieri : “Nu am primit până acum nici un fel de date clare, deşi am solicitat acest lucru. Voi întreba săptă­mâna viitoare ce s-a realizat în mod concret prin acest parteneriat de ani de zile de când Timişoara plăteşte aceşti bani ca şi cotizaţie. Adică, noi vrem să stăm la masa bogaţilor, însă, se pare, doar pentru a plăti locul la masă”.

Dintre oraşele mari din România mai sunt membre Eurocities doar Bu­cureştiul şi Constanţa. Sunt municipii foarte bine dezvoltate din punct de ve­dere economic, cum sunt Cluj Napoca sau Braşovul, care au considerat că nu au nevoie de acest parteneriat. Iar faptul că nu sunt membri Eurocities nu a in­fluenţat cu nimic nici percepţia lor pe plan european, nici capacitatea de ab­sorbţie a fondurilor europene, în pri­vinţa căreia sunt chiar mai bine cotate decât Timişoara.