Dimensiunile deturnãrilor de fonduri ºi ale jafului din bani publici orchestrat de fostul director general al C.F.R., Mihai Necolaiciuc, par sã creascã de la lunã la lunã, pe mãsurã ce autoritãþile române îºi continuã activitatea de cercetare penalã în cazul fostului funcþionar public transfug. Un al patrulea dosar penal deschis pe numele sãu ºi instrumentat de D.N.A. dezvãluie felul în care Necolaiciuc ºi apropiaþii tãi au folosit dupã bunul plac o finanþare a Bãncii Europene de Investiþii, cu care trebuia sã se facã investiþii anti-inundaþii ºi în sistemul feroviar din vestul þãrii. Necolaiciuc a preferat însã sã cheltuie banii pe achiziþii fãrã nicio legãturã cu proiectul, probabil contra unor comisioane deloc neglijabile.


Un al patrulea dosar pe numele lui Necolaiciuc

D.N.A. a finalizat de instrumentat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cu trimi­teri în judecatã, cel de-al patrulea dosar penal în care titular e fostul director general al C.F.R., Mihai Necolaiciuc, acuzat de construirea unei reþele de achiziþii nelegale care, în anii 2000 - 2004, a prejudiciat bugetul de stat cu sume fabuloase.

În acest ultim dosar, Necolaiciuc împreunã cu un alt director din cadrul C.N.C.F.R., Viorica Olãeru, a fost trimis în judecatã pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeazã sã fie rambursate din fonduri publice. E vor­ba, în acest dosar, despre un contract încheiat de România în anul 2000 cu Banca Europeanã de Investiþii pentru realizarea Proiectului de reconstrucþie pentru eliminarea efectelor inunda­þii­lor, un contract ce viza reconstruirea in­frastructurii afectate de inundaþiile din 2000 ºi din anii anteriori. La C.F.R., finanþarea B.E.I. s-a acordat pentru efectuarea de lucrãri de reconstrucþie ºi consolidare a liniilor de cale feratã în valoare de 34,3 milioane de euro. Cu aceastã finanþare ar fi trebuit sã se facã lucrãri ºi pe raza Regionalei C.F.R. Timiºoara, unde a fost prevãzutã rea­bilitarea a aproximativ 22 de kilometri de cale feratã din zonele afectate de inundaþii sau în pericol de a fi afectate de inundaþii.

Deºi clauzele contractuale stipulau ca banii sã fie utilizaþi exclusiv pentru achiziþionarea de bunuri ºi servicii afe­rente lucrãrilor anti-inundaþii, Neco­laiciuc ºi Olãeru au folosit aproximativ 2,75 de milioane de euro din împru­mu­tul respectiv pentru o serie de achiziþii nelegale, fãcute în spiritul vremii, care nu aveau nicio legãturã cu proiectul propriu-zis. Este vorba de contracte cu 57 de societãþi comerciale de la care C.F.R. a cumpãrat servicii de publici­tate în presã, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente de aer condiþionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare ºi agende. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Jude­cãtoria Sectorului 1 Bucureºti.


Prejudicii greu de recuperat

ªi în acest dosar, ca ºi în celelalte în care este cercetat Mihai Necolai­ciuc, procurorii au anunþat cã au dispus luarea de mãsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile, atât din România, cât ºi din SUA ale fostului director al C.F.R. Problema e cã la valoarea prejudiciilor, de milioane de euro, e greu de crezut cã paguba produsã statului român mai poate fi recuperatã, mãcar parþial.

De aceeaºi pãrere sunt ºi oamenii din sistem. “Atâta vreme cât preju­di­ciul nu va mai putea fi recuperat nicicând, faptele lui Necolaiciuc sunt deja filã de istorie. Se înscrie ºi el printre cei care au devalizat bãnci sau au produs alte pagube de foarte mare valoare, fãrã a da vreun leu înapoi. Nu vãd cum, la asemenea prejudicii, se va mai putea recupera ceva, decât firimituri, resturi faþã de cuantumul total al pagubelor”, este de pãrere Ioan Boloº, liderul timiºean al Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã.

Din punctul sãu de vedere, an­cheta ar fi trebuit sã se îndrepte ºi spre alte persoane, situate în poziþii mult mai înalte decât Mihai Necolai­ciuc, care i-au oferit acestuia protecþie ºi care, probabil, au beneficiat de pe urma sistemului de achiziþii ilegale ini­þiat de acesta. “Mã deranjeazã cã aces­te dosare s-au rezumat doar la Necolai­ciuc, deºi niºte fapte cu asemenea pre­judicii nu ar fi putut fi comise dacã acest om nu ar fi fost sprijinit de sus. Eu cred cã Necolaiciuc a dat mai sus o bunã parte din banii primiþi din aceste afaceri ilegale, pentru a-ºi asigura pro­tecþie. El s-a ales doar cu comisioane, ºi e tipic românesc faptul cã ancheta nu a mers mai departe, cãtre cei care l-au protejat”, mai spune Ioan Boloº,

De aceeaºi pãrere este ºi liderul timiºean al Sindicatului Miºcare Fero­viar, Petricã Stoian, care susþine cã ºan­sele de recuperare a prejudiciilor pro­duse de Mihai Necolaiciuc sunt nule : “Sigur, e normal ca Necolaiciuc sã rãspundã pentru ce a fãcut, iar Justiþia trebuie sã-ºi facã datoria. Însã nu cred cã ar trebui sã-ºi facã cineva iluzii cã s-ar mai putea recupera ceva, mai ales dupã atâta timp. Banii aceia, care au fost foarte mulþi, sunt definitiv pier­duþi. Nu e nicio ºansã ca statul sã mai recupereze ceva”.


Ani de procese fãrã finalitate la C.F.R. Marfã Timiºoara

De altfel, ºi pe plan local s-a dovedit cã prejudiciile produse de achiziþiile ilegale fãcute în sistemul feroviar în anii 2000 - 2004 sunt nu doar imposibil de recuperat, dar jude­cata acestor fapte se poate întinde pe ani de zile, fãrã nicio finalitate.

Astfel, abia anul trecut, dupã patru ani de procese, s-a încheiat prima fazã a procesului prin care o serie de foºti directori ai Sucursalei C.F.R. Mar­fã Timiºoara ºi cinci oameni de afa­ceri au fost judecaþi pentru fapte de co­rupþie. Trimiºi în judecatã de procu­rorii anticorupþie în iulie 2006 pentru luare de mitã, abuz în serviciu ºi fals intelectual, trei foºti directori foºti ai C.F.R. Marfã Timi­ºoara acuzaþi de lici­taþii trucate, prin care au încercat sã fa­vorizeze firme din Timiº ºi Hunedoara au primit câte ºapte ani de închi­soare. Mihai Spiridon, Ioan Þiþirigã ºi Simona Andreescu erau acuzaþi cã au primit obiecte de mobilier de lux ºi lucrãri de amenajare a locuinþelor lor, telefoane mobile ºi aparate de fotogra­fiat, în schimbul înlesnirii unor achizi­þii publice la preþuri supraevaluate reali­zate între firmele implicate ºi C.F.R. Contravaloarea serviciilor primite de cei trei directori a fost estimatã la douã miliarde lei vechi.

La rândul lor, oamenii de afaceri implicaþi în proces, acuzaþi de dare de mitã, au primit pedepse între un an ºi trei luni cu suspendare ºi cinci ani de închi­soare.

Însã hotãrârea judecãtoreascã nu este definitivã, fiind fãcut recurs. Nu se ºtie, deci, când se va putea con­sidera finalizat acest dosar, unde, ori­cum, nu s-a mers cu investigaþiile mai departe de Timiºoara.


“Scenarii” pentru procurorii americani

Pânã la extrãdarea în România, Mihai Necolaiciuc a fost judecat în Sta­tele Unite, unde a fost acuzat cã nu poa­te justifica achiziþia a trei apartamente în Miami, în valoare de un milion de dolari. 

Motivaþia fostului director al C.F.R. a fost surprinzãtoare, susþinând cã, pe perioada cât a fost director la C.F.R. câºtiga în plus peste 100.000 de euro din conducerea mai multor structuri, cum ar fi Societatea de Construcþii Feroviare, Zona Liberã Constanþa, Zo­na Liberã Galaþi sau Uniunea Inter­naþio­nalã a Companiilor de Cale Feratã.

Cu aceeaºi ocazie, Mihai Neco­laiciuc a încercat sã pozeze în justiþiar în faþa procurorului federal Jesus Ca­sas, care se ocupa de cazul sãu, susþi­nând cã ar fi ordonat un control în vara lui 2003, la Regionala Timiºoara, unde ulte­rior au fost descoperite mari ile­galitãþi.

Într-un document depus la dosar, Necolaiciuc povestea cum i-a dat afarã pe toþi cei din conducerea Regionalei ºi cã, ulterior, trei directori succesivi ai Regionalei timiºorene ar fi murit în condiþii suspecte, lucru care, evident, nu e adevãrat. Conform lui Necolai­ciuc, cineva „ar fi încercat sã ºteargã urmele afacerilor de la Timiºoara”. Legat de acest caz ºi de „morþile sus­pecte” inexistente, Mihai Necolaiciuc a declarat, enigmatic, în faþa judecã­to­ri­lor americani cã „Nimic nu este în­tâmplãtor în lumea asta”.


Austeritate, dupã anii de risipã de fonduri

ªi din cauza acestor afaceri ile­gale, sistemul feroviar se gãseºte, la nivel naþional, într-o situaþie de impas economic, din care se încearcã ieºi­rea prin restructurãri, reorganizãri ºi disponibilizãri.

Astfel, la infrastructurã, din opt Regionale C.F.R. au rãmas doar patru. Ministerul Transporturilor susþine cã, prin aceastã mãsurã, s-ar realiza economii anuale de 12,7 milioane de lei. La fel, la C.F.R. Marfã s-a realizat o miºcare de restructurare similarã, în urma cãreia Regionala Marfã C.F.R. Timiºoara a încetat sã mai existe, fiind încorporatã în Regionala C.F.R. Marfã Craiova.

“Din punctul meu de vedere, aceas­ta e o greºealã. Nu e normal sã nu existe o Regionalã C.F.R. Marfã în cel mai important oraº din vestul þãrii”, ne-a declarat deputatul P.D.-L. timiºean Marius Dugulescu (foto), care a realizat mai multe interpelãri pe aceastã temã adresate Ministerului Transporturilor.

O altã mãsurã de redresare pe care o încearcã Ministerul Transpor­turilor pentru C.F.R. este legatã de rea­lizarea unui numãr anual de disponibi­lizãri, în acest an vehiculându-se posi­bilitatea ca 7.000 de oameni sã plece din sistem. Mãsura e însã contestatã vehement de sindicate. “E o mãsurã extrem de proastã, ea duce la reduce­rea capacitãþii de procesare ºi opera­re a C.F.R., va însemna renunþarea la noi trasee, ºi scãderea încasãrilor”, e de pãrere liderul sindical timiºean Ioan Boloº.