Sumele datorate statului român de către clienţii defunctei bănci Bancorex, de la care au luat credite preferenţiale, sunt la un pas de a fi prescrise. Şi aceasta pentru că, de ani de zile, statul, prin Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, nu a fost în stare să recupereze banii de la datornicii băncii, beneficiari de credite preferenţiale. Culmea e că în cazul unor societăţi cu capital parţial de stat, cum e defuncta Companie Naţională de Petrol, statul s-a ocupat de decontarea din buget a acestor credite cotractate, luând din buzunarul contribuabililor sume deloc neglijabile, pentru stingerea acestor debite, deşi nu e prea clar ce s-a făcut cu banii luaţi de la Bancorex. Recent, contribua­bilii au terminat de plătit această factură, dar altele aşteaptă la rând. De la datornicii din Timiş, de ani de zile nu s-a mai reuşit recuperarea nici măcar a unui singur cent.


Recuperări simbolice

De-a lungul ultimilor şase ani, de când se ocupă, teoretic, de recuperarea creditelor date de Bancorex, Autori­ta­tea pentru Valorificarea Activelor Sta­tului a reuşit să încaseze doar 30 de milioane de dolari, dintr-un total de 1,1 miliarde de dolari (aproape cât o tran­şă F.M.I.), daţi sub formă de credite neperformante de către Bancorex.  
Majoritatea companiilor benefi­ciare ale creditelor neperformante nu mai există azi, iar administratorii lor nu prea mai sunt de găsit. E drept, nici statul nu pare să se fi chinuit prea tare cu procedurile de recuperare. În Timiş, cel puţin, lista datornicilor Bancorex e neschimbată de ani de zile. „Plutonul” e condus de fostul Comtim, cu o dato­rie de peste 24,02 milioane de dolari. De aici a reuşit A.V.A.S., în 2007, să recupereze 800.000 de dolari, datoria scăzând în 2008 de la 24,08 milioane de dolari la 24,02 milioane de dolari. De atunci a rămas fixată la acelaşi nivel, semn că ori nu au mai fost niciun fel de tentative de recuperare, ori aces­­tea nu au avut niciun efect.
Autoimpex DC Timişoara este şi ea menţionată în topul datornicilor Banco­rex, cu suma de 7,07 milioane de dolari, şi ea la acelaşi nivel de o bună perioadă de timp. Lista e întregită de Delos Ti­mişoara, cu 1,7 milioane de dolari, ITIA Timişoara, cu 1,09 milioa­ne de dolari, B&T Consulting& Trade Comp, cu 1,05 milioane de dolari, Ka­der Timişoara, cu aproape un milion de dolari, şi lista poate continua.

Marii datornici timişeni ai Bancorex
- Fostul Comtim – peste 24,02 milioane de dolari
- Autoimpex DC Timişoara – 7,07 milioane de dolari
- Delos Timişoara – 1,7 milioane de dolari
- ITIA Timişoara – 1,09 milioane de dolari
- B&T Consulting & Trade Comp – 1,05 milioane de dolari
- Kader Timişoara – aproape un milion de dolari.


A.V.A.S.: „Recuperarea continuă”

Teoretic, în toţi aceşti ani de când se ocupă de gestionarea acestui porto­foliu de debite, A.V.A.S. ar fi tre­buit să urmărească societăţile debi­toare şi să recurgă la popriri, sechestre şi, în fi­nal, la valorificarea activelor şi bunuri­lor acestora. După aproape un deceniu de eforturi făcute în această direcţie, nu s-a reuşit nici măcar recu­perarea a 1% din datorii. Procedurile de poprire au fost de multe ori imposibil de deru­lat, dintr-un motiv foarte simplu : la acordarea creditelor Bancorex nu s-au solicitat niciun fel de garanţii.
Singurele societăţi de la care s-a reuşit, deci, să se recupereze banii au fost cele la care statul a fost acţionar, pentru că statul are disponibilităţi, şi poate fi executat. Însă aici e ca şi cum s-ar fi luat bani dintr-un buzunar şi s-ar fi pus în celălalt, pentru că, de fapt, datoriile au fost plătite tot cu bani de la buget, decontul debitelor fiind făcut de contribuabilul român, prin taxele şi impozitele achitate. În acest sens, abia acum s-a reuşit să se achite, tot de la buget, creditele neperformante luate de la Bancorex de către fosta Compa­nie Naţională de Petrol, transformată ulterior în mai multe concerne petro­liere, care nu au plătit însă debitele, pasându-le spre stat, care le-a plătit cu banii tuturor românilor. În 1997, Com­pania de Petrol acumulase datorii de 647 de milioane de dolari, provenite în special din creditele bancare angajate pentru importarea şi prelucrarea petro­lului. Banii fuseseră împrumutaţi de Bancorex datorită intervenţiei statului, care impusese vânzarea ieftină a produ­selor petroliere pentru stoparea inflaţiei. Din cauza acestor datorii, se estimea­ză că românii au plătit un cent în plus pentru fiecare litru de benzină, timp de zece ani. În semn de „respect” pentru aceiaşi români plătitori, o parte din aceste societăţi care se trag din diviza­rea Companiei Naţionale de Petrol au dat startul scumpirilor artificiale ale carburanţilor, la începutul acestui an.
Reprezentanţii A.V.A.S. spun că, teoretic, procesul de recuperare a sumelor date de Bancorex continuă, deşi în cele mai multe cazuri nu există aproape nicio speranţă ca banii să mai fie încasaţi.
„Recuperarea se derulează, până la momentul în care nu mai e nicio mo­dalitate de încasare a unor sume, până când nu mai există nicio cale juridică prin care să putem acţiona. Termenul iniţial de prescriere de trei ani, dat în cazul unor societăţi, a fost prelungit de către A.V.A.S. cu şapte ani. La unele societăţi a expirat de mult acest termen, la altele va expira peste mai mulţi ani. Iar termenul se prelungeşte ori de câte ori se mai face o acţiune de recupe­rare. A.V.A.S. ar trebui să nu încerce niciun demers de recuperare a unor sume timp de şapte ani, pentru ca datoria să se prescrie, ceea ce e puţin probabil. Numai că, în unele cazuri, efectiv nu mai e nimic de recuperat”, ne-a declarat Răzvan Vasilescu, con­silier de comunicare al A.V.A.S..


Bancorex-ul, falimentat de credite la pont

Majoritatea societăţilor da­tornice au înstrăinat activele şi au intrat în dizolvare înainte ca vreun recuperator al statului să ajungă la uşa lor. Potrivit re­pre­zentanţilor A.V.A.S., în cele mai multe situaţii, aceste societăţi aveau datorii mari către alte instituţii, astfel încât propririle pe conturi sau sechestrul pe bunuri nu au avut niciun efect, în sensul că la bu­ge­tul statului nu s-a recuperat aproa­pe nimic.
De altfel, istoricul Marius Oprea susţine că mulţi dintre acţionarii societăţilor care au luat credite de la Bancorex erau foşti ofiţeri de Securitate care au mers la pont şi au fost înştiinţaţi la timp că a început procedura de recu­perare a banilor, astfel că au lichi­dat tot, în aşa fel încât să nu mai fie nimic valoros în patrimoniul societăţii titulare a creditului.
Măsurile luate pentru recu­perarea debitelor preluate de la Bancorex au constat în instituirea popririi coturilor bancare, institui­rea de sechestre asupra bunurilor urmărite, proprietatea debitorilor şi garanţilor preluaţi, şi organi­zarea de licitaţii publice, după cum de­clară reprezentanţii A.V.A.S. Cu toate acestea, până acum, pro­cesul de recuperare a decurs ex­trem de prost, iar cu cât trece tim­pul, şansele de recuperare a debi­telor scad.
Culmea e că A.V.A.S. ar fi tre­buit să fie extrem de interesată de recuperarea acestor sume, măcar pentru a rezolva problema debi­telor pe care le are către păgubiţii unei alte mari ţepe post-decem­briste, cum e cazul F.N.I. Există debitori F.N.I. care au sentinţe definitive şi irevocabile prin care A.V.A.S. e obligată să-i despăgu­bească, sentinţe care nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de lichidităţi, lucru care creşte riscul unor procese la C.E.D.O. pierdute de România pe motiv de neapli­care a unor decizii judecătoreşti definitive, şi executorii pe dea­supra.
„Din ce am văzut eu, dacă s-ar fi recuperat doar o mică parte din aceste datorii de la Bancorex, A.V.A.S. ar fi putut să despăgu­bească toţi deponenţii F.M.I., şi mai rămânea şi cu lichidităţi. Dar nu s-a vrut, nu cred că a existat voinţa politică în acest sens. Aşa se face că din deponenţii F.N.I. în­scrişi în asociaţie, doar 55% au reuşit să-şi ia banii de la A.V.A.S. În cazul celorlalţi, A.V.A.S. s-a apărat, spunând că s-a prescris datoria şi că nu va mai da nimănui nimic. E ca şi cum statul ar vrea să-şi fure cetăţenii”, ne-a declarat Ovidiu Mazilescu, preşedin­tele Asociaţiei Naţionale a Investi­to­rilor F.N.I.
În cel mai pur stil românesc, „groparii” Bancorex – acţionarii firmelor cu credite nepreformante neachitate, deşi se fac vinovaţi de cel mai răsunător faliment bancar al României postdecembriste – pot în continuare să ia credite fără nicio problemă, de la orice bancă comercială. Dacă un debitor cu o întârziere de 300 de lei la un credit de nevoi personale intră în baza de date a Biroului de Credit şi nu mai poate contracta decât cu foarte mare greutate un împru­mut, clien­ţii Bancorex au cazier bancar cu­rat. „Biroul de Credit prelucrează numai informaţii re­feritoare la creditele acordate per­soanelor fizice de către partici­panţii în sistemul său”, ne-au trans­mis reprezentanţii Biroului de Credit. Printre băncile cu baze de date co­mune la Biroul de Credit nu figu­rează, evident, Bancorexul.