Creditele ipotecare, supuse la noi restricţii în spaţiul european

Creditele imobiliare acordate într-un mod iresponsabil de bănci sunt considerate unul dintre factorii care au contribuit la agravarea crizei economice. Argumentând că e nevoie de o reglementare mult mai strictă, eurodeputaţii vor să schimbe regulamentul cadru de acordare a acestui tip de credite în tot spaţiul european.

Supra-îndatorarea, considerată „motorul” crizei

Pe considerentul că politicile ero­nate de creditare au fost una dintre cau­zele principale ale crizei financiare, criză care a dus la actuala escaladare a datoriilor în spaţiul european, Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul Euro­pean a prezentat zilele trecute în cadrul Co­misiei pentru afaceri economice şi mo­netare a Parlamentului European un raport în care sunt descrie modalităţi mai bune de a proteja eficient debitorii şi de a consolida industria europeană de credit. După prezentarea amenda­men­telor la textul propus, votul Comi­siei pentru Afaceri Economice a Parla­mentului European asupra acestui ra­port este programat pentru începutul lui 2012, iar o primă prezentare în plen este aşteptată în primăvara anului viitor.

Raportul pune accent pe latura pre­ventivă în ceea ce priveşte tendinţa de supra-îndatorare, subliniind importanţa unei educaţii financiare şi a unor infor­maţii de bază pe care oamenii de rând ar trebui să le cunoască înainte de a ac­ce­sa un credit ipotecar. Raportul face re­ferire şi la transparenţa pieţelor. Ideea de bază este aceea de a se facili­ta mo­nitorizarea fiecărui credit ipo­tecar şi de a se crea, de exemplu, un registru de credite ipotecare. „Odată ce le aduni laolaltă pentru a construi un instru­ment financiar, ai putea şti în orice moment ce fel de credite ipote­care sunt regle­mentate de acest instru­ment. Acestea ar stabiliza foarte mult pieţele de cre­dit”, a declarat eurode­putatul Antolín Sánchez Presedo, din Grupul Alian­ţei Progresiste a So­cialiştilor şi Demo­craţilor din Parla­mentul European.

Totuşi, noile politici europene nu vor putea interveni prea dur în politi­ci­le de creditare ale băncilor. Ideea este că, dacă o bancă vrea să-şi asume nişte riscuri destul de mari, prin politica de creditare, este liberă să o facă, atâta vreme cât îşi permite acest lucru. „Noi vrem ca produsele cu un grad de risc mai ridicat să fie identificate. Vrem ca autorităţile care se ocupă cu supra­vegherea acestora să fie împuternicite să impună măsuri de protecţie supli­mentară, care ar putea include avertis­mente pentru consumatori şi condiţii mai stricte, astfel încât aceia care îşi asumă un risc mai mare să suporte şi potenţialele costuri ale acestora”, a precizat Antolín Sánchez Presedo.

Eurodeputaţii apreciază că secto­rul bancar are nevoie de mai multă con­cu­renţă, aducându-se argumentul că, po­trivit statisticilor, cota de piaţă a celor mai mari cinci creditori din fiecare stat membru se ridică în prezent la peste 75%, şi în această idee încurajarea concurenţei este importantă pentru mărirea eficienţei.

În ceea ce priveşte clienţii ajunşi în situaţii financiare dificile, care în­tâmpină probleme la rambursarea cre­ditelor, propunerile legislative euro­pene vizează posibilitatea de a schimba creditorii şi de a converti un împrumut în valută în moneda naţională a debito­rului, pentru ca acesta să poată evita ris­curi pe care nu le poate gestiona. Nu în ultimul rând, se are în vedere şi promo­varea pe piaţă a unor tipuri de contrac­te de creditare mai flexibile, care să se poată adapta la situaţia debitorului, permiţându-i acestuia să îşi ramburseze împrumutul mai devreme. 

Creditele ipotecare ale timişenilor, preponderent în valută

Poate şi pentru că pe piaţa imobi­liară locală tranzacţiile se fac cu pre­cădere în valută, foarte puţini sunt timi­şenii care şi-au luat un credit imobiliar în lei. Majoritatea titularilor de credite imobiliare s-au împrumutat în valută, pentru aceştia riscul de nerambursare fiind mai mare în cazul variaţiilor de pe piaţa valutară. Astfel, creditele imo­biliare în lei ale timişenilor totalizează, potrivit ultimei statistici a B.N.R., doar 30 de milioane de lei, în timp ce credi­tele imobiliare în valută au o valoare totală în Timiş de 1.400 de lei.

”În general, cam toate produsele de creditare din România, inclusiv cre­ditele imobiliare, au fost şi au continuat să rămână mai scumpe decât cele din spaţiul vest-european. Iar pe segmen­tul de credite imobiliare, foarte multe probleme au generat creditele în franci elveţieni, intens promovate acum pa­tru - cinci ani. Cert e că deocamdată e stag­nare pe piaţa bancară, nu se mai îm­prumută nimeni, chiar dacă s-au fă­cut executări silite casele nu se vând, iar valoarea locuinţelor a scăzut. Şi de­gea­ba se aşteaptă o revenire a pieţei imo­biliare, atâta vreme cât economia nu se dezvoltă”, apreciază prof. univ. dr. Ni­co­lae Ţăran, de la Facultatea de Eco­no­mie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.