Dacă anul trecut planul de modi­ficare a statutului P.D.-L – care trebuia să dea sem­na­lul că partidul de guver­nă­mânt apli­că principiile de inte­gri­tate şi anticorupţie promise în campaniile elec­torale – a fost respins, iată că zilele trecute a fost re­luată discu­ţia, iar mare parte dintre criteriile de integri­tate au fost acceptate. După reacţiile la cald, apă­rute sub forma unor apelative gen „tâmpiţi şi nesimţiţi” la adresa iniţiatorilor proiectului – grupul reformist Macovei - Preda - Voinescu –, se pare că aceştia vor avea de dus, în prima fază, o luptă cu siste­mul. La finalul săptămânii, Con­siliul de Coordonare al P.D.-L. va vota pro sau contra acestor criterii de integritate, propuse de Mo­nica Macovei.

Două sunt propunerile, inedite în spaţiul politic româ­nesc, care, adop­tate şi aplicate fără părtinire, ar putea deosebi radical P.D.-L.-ul de celelalte partide, obli­gându-l să vină în faţa electora­tu­lui cu oameni integri. Una pare o replică la eşecul aplicării Punctului 8 al Proclamaţiei de la Ti­mi­şoara, şi anume interzicerea intrării în partid a foştilor angajaţi sau colaboratori ai Securi­tăţii. Aplicată la nivel politic, va fi resimţită, însă, şi în spaţiul public. Cea de-a doua propunere se re­feră la suspen­darea din partid şi din funcţiile de­ţinute în partid a celor arestaţi preventiv, a celor trimişi în judecată sau condamnaţi pentru fapte de natură penală, până la soluţionarea cauzei. Dacă prima propunere nu a inflamat spiritele, pe motiv că nu e o măsură care să-i vizeze pe cei ca­re sunt deja în partid, cea de-a doua ame­ninţă să creeze falii în P.D.-L.
Să presupunem că aceste criterii vor tre­ce de faza de proiect, ce ar avea de câş­tigat şi ce ar avea de pierdut P.D.-L. în urma autore­for­­mării după criterii drastice, mai ales acum, în an preelectoral?

Succesul se întrevede mai degrabă pe termen mediu şi lung şi vizează câştiga­rea încrederii electoratului. Dacă aceste măsuri se vor aplica, fără excepţii, am putea avea pe sce­na politică un alt mod de a face politică decât cel cu care ne-am obişnuit şi în faţa căruia ne-am re­semnat, de 21de ani. Şi ar dispărea, măcar dintr-un partid de pe eşichierul politic, practica tergiversării la nesfârşit a proceselor penale de către politicienii care pozează artistic în vic­time politice şi, evident, în nevinovaţi.

Raportân­du-ne tot la un termen scurt, exi­stă, însă, riscul ca P.D.-L. să piardă, în prag de alegeri locale, o serie de primari eli­gi­bili, dar cu probleme în Justiţie. Situaţie în care vom asista fie la o pre­siune asupra Justi­ţiei, pentru ca dosarele să le fie judecate urgent – variantă aplicabilă doar în cazul celor care şi sunt nevinovaţi, nu doar de­­clară acest lucru –, fie la o migrare spre alte partide. Îşi asumă P.D.-L. acest risc? Emil Boc răspunde afirmativ.

Această prezumtivă pierdere pare să fie con­tra­balansată de speranţa atra­gerii electo­ratului. Cristian Preda, estima, în vara anului trecut – la puţin timp după ce discuţia privind aplicarea aceloraşi criterii se izbise de un refuz generalizat –, că, dacă P.D.-L. ar ur­ma o linie transparentă, va avea de câştigat. 

Să fi ajuns staff-ul partidului, abia acum, la concluzia că acest calcul e corect? Sau să se fi simţit presat de cota destul de scă­zu­tă a încre­de­rii cu care populaţia investeşte partidul de guvernământ –15,5%, potrivit unui sondaj I.M.A.S., realizat în februarie? Raţio­na­men­tele nu au fost făcute publice şi, poate, nu au relevanţă. Ceea ce contează acum este că ju­carea aces­tei cărţi se impune, spre binele pu­blic, chiar dacă succesul nu va fi imediat.