Deşi impresia generală e că aproape toţi românii o duc mult mai prost de la începutul crizei, totuşi, la nivelul întregii ţări depozitele bancare ale populaţiei şi firmelor au crescut destul de mult. Lucru valabil şi în Timiş unde, din 2008, de la începutul crizei, depozitele bancare cumulate ale persoanelor fizice şi juridice au crescut cu peste 40%. Economiştii pun acest fenomen pe seama incertitudinii cu privire la viitor, care a făcut ca populaţia, dar şi firmele să consume mai puţin şi să pună deoparte mai mulţi bani ca în anii de creştere economică, mai mult sau mai puţin reală.


Depozite în creştere în foarte multe judeţe

Măsurile de austeritate, ajustările de pensii şi salarii în sectorul bugetar au dus, cu si­guranţă, la sărăcirea accen­tua­tă a unei bune părţi a populaţiei. Totuşi, există destui români care, în anii de criză econo­mi­că, au reuşit să economi­seas­că, chiar să pună deoparte în bănci mult mai mulţi bani decât în anii de creştere economică.
Strânsul curelei, spun mai mulţi economişti, după declan­şarea crizei, a mărit economiile populaţiei, la nivel naţional, cu peste 22 de miliarde de lei. Sumele puse deoparte de per­soa­nele fizice au crescut de la aproape 78 de miliarde de lei, în octombrie 2008, la 101 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut. Astfel, cu toată criza, există români care, cumulat, au reuşit să facă, în ultimii doi ani, eco­no­mii de peste cinci miliarde de euro.
Economiştii care au ana­lizat această situaţie, oarecum paradoxală, spun că această creştere a depozitelor bancare nu reprezintă neapărat un in­dice al bunăstării care ar fi „lovit”, în ani de criză, o parte însemnată a populaţiei, ci sem­nifică nesiguranţa legată de ziua de mâine, lucru care a dus la o creştere a economisirii şi o reducere a consumului. „Este reflectarea lipsei de încredere în viitor. Când nu ai încredere în viitor, strângi cureaua cât poţi şi pui deoparte bani albi pentru zile negre“, declara în acest sens Răzvan Munteanu, vice­preşedinte Raiffeisen Bank.


Creşteri semnificative şi în Timiş

Şi Timişul se încadrează în tendinţa naţională de creştere a economiilor populaţiei, pe toată perioada crizei. Dacă în octombrie 2008, considerat momentul intrării României în criză, depozitele în lei ale popu­laţiei din judeţ însumau 589 de milioane de lei, la sfârşitul anu­lui trecut, potrivit contabilizării Băncii Naţionale, suma aproape că s-a dublat, ajungând la 1,1 miliarde de lei. În privinţa de­po­zitelor în valută, momentul octombrie 2008 prindea timi­şe­nii cu economii (mai cu seamă în euro, dar şi în dolari) în va­loare totală de 872 de milioane de lei. Aprecierea euro, de la sfâr­şitul anului 2008, dar şi men­ţi­nerea ulterioară a unui curs re­lativ stabil al leului faţă de euro i-a făcut pe timişeni să ecomi­sească masiv şi în euro, aşa că acest gen de depozite a crescut şi el spectaculos, ca şi cuantum, ajungând la sfârşitul anului trecut la 1,38 de miliarde de lei.
„Pe ansamblu, perioada de criză nu a dus la scăderi im­por­tante ale depozitelor populaţiei în Timiş. În ultimul an, poate s-a înregistrat o scădere uşoară la unele tipuri de depozite, dar nu mai mare de 4 - 5%”, spune Tiberiu Burescu, directorul Sucursalei Timişoara a Băncii Naţionale.


Depozite bancare aproape duble pentru firmele din Timiş

Acelaşi comportament, pru­dent, orientat spre economii, l-au avut şi firmele din Timiş, la care creşterea depozitelor nu a fost însă la fel de spectaculoasă decât în cazul populaţiei. De pildă, în 2008, în octombrie, înainte de a fi lovite de criză, firmele din Timiş aveau depo­zite în lei de 568 de milioane de lei. La sfârşitul anului trecut, cuantumul aceloraşi depozite era de 584 de milioane de lei. În ceea ce priveşte depozitele în valută ale firmelor timişene, ele aveau un cuantum de 217 milioa­ne de lei în octombrie 2008, ajungând în prezent la 252 de milioane de lei.
De altfel, la nivel naţional, depozitele firmelor la bănci au crescut pe timpul crizei, însă mult mai lent decât cele ale populaţiei – cu doar şase miliar­de de lei în perioada octombrie 2008 - octombrie 2010. Sumele economisite de companii au ajuns, astfel, la 68 de miliarde de lei la sfârşitul lunii octom­brie a anului trecut. 64% din economiile firmelor erau efec­tuate în moneda naţională, res­tul banilor aflându-se în depo­zite constituite în valută.


Relansarea consumului, marea provocare

Totuşi, în ultima perioadă, pe motiv că, în lunile noiem­brie şi decembrie din 2010 va­loa­rea economiilor populaţiei a stagnat, se spera o relansare a consumului, lucru care ar duce la o creştere economică uşoa­ră. În acest sens, băncile au ieftinit uşor, în ultimele luni, creditele acordate persoanelor fizice, cele mai mari scăderi ale costului efectiv fiind înregis­tra­te la împrumuturile în valută.
Totuşi, ţinând cont de evo­luţia restanţelor la creditele bancare deja acordate, e greu de crezut că în momentul de faţă vor fi prea mulţi români care să mai fie seduşi de ideea de credit cu buletinul, chiar şi în condiţiile unor ieftiniri ale creditării.


Imobiliarele, o investiţie fără prea multe perspective

În ceea ce priveşte oportu­ni­tăţile de a investi ale celor care deţin lichidităţi, s-a speculat că ar fi un moment bun pentru a investi în piaţa imobiliară, pe motiv că preţurile au ajuns la un minim istoric. În acest sens, Timişoara este considerată ora­şul unde, anul trecut, s-au înre­gistrat cele mai mari scăderi ale preţurilor de pe piaţa imobiliară. „În topul celor mai mari scăderi de preţuri înregistrate anul trecut se situează Timişoa­ra. Cu o valoare de 787 de euro pe metru pătrat util în decem­brie 2010, indicele imobiliare.ro indică un declin de 17,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2009. În ultima lună a anului trecut, ritmul de scădere a fost sensibil mai moderat, situându-se la 0,4%. Apartamentele vechi chiar s-au scumpit uşor, cu 0,1%, până la 777 euro pe metru pătrat util, după 11 luni de scădere consecutivă. În acelaşi timp, preţul solicitat pentru aparta­mentele noi scoase la vânzare a scăzut cu 3%, până la 833 euro pe metru pătrat util”, pre­cizează portalul imobiliare.ro.
Cu toate acestea, există economişti care sunt sceptici în privinţa oportunităţii investirii lichidităţilor disponibile în do­meniul imobiliar, socotind ex­trem de scăzute şansele de creştere, în anii următori, ai pieţei imobiliare.
„Chestiunea aceasta legată de relansarea preţurilor, şi de o posibilă perioadă de creştere e, deocamdată, o poveste fru­moasă. Economia românească este în recesiune, şi pe o ase­menea perioadă nu are cum să demareze piaţa imobiliară”, susţine economistul timişorean Nicolae Ţăran.


Aurul, considerat cea mai profitabilă investiţie în 2011

Există destule voci şi în România care îi sfătuiesc pe cei care mai au lichidităţi disponi­bile să investească în aur. Argu­mentul e că preţul metalului galben a crescut cu peste 24% în 2010. Susţinătorii acestei soluţii de investiţii aduc ca ar­gu­ment faptul că în ultimele luni cele mai mari plasamente ale miliardarilor George Soros, John Paulson şi Paul Toura­dji, prin intermediul fondurilor lor de investiţii, sunt în aur.
În acest fel tranzacţiile cu aur au crescut pe toată perioa­da anului trecut, când s-au tran­zacţionat la nivel mondial 2.088 de tone de aur, cantitate echi­valentă cu producţia pe nouă ani din Statele Unite.
Un raport al celebrei com­panii de consultanţă Goldman Sachs estimează că plasamen­tele în metalele preţioase vor aduce în 2011 cele mai mari profituri. În prezent, gramul de aur, cotat oficial de B.N.R. are o valoare de 146 de lei. În com­pa­raţie cu 74 de lei gramul, cu cât era cotat de B.N.R. în oc­tom­brie 2008, creşterea e de aproa­pe 100%. „Cei care vând aur fac o mare greşeală. Ten­dinţa de creştere puternică a preţului aurului va lua sfârşit când do­bân­zile reale oferite de bănci vor deveni unele bune şi sun­tem departe de această situaţie”, consideră specialiştii companiei americane de analiză finan­cia­ră Euro Pacific Capital
În Timiş, pe piaţa neagră, aurul se cumpără cu preţuri între 70 şi 120 de lei gramul. Existenţa unei pieţe în creştere a aurului a generat şi evaziune fiscală, odată cu încercările unor întreprinzători de profil de a face afaceri cu metale pre­ţioase fără să plătească taxele şi impozitele cuvenite statului. În acest sens, în ultimele luni s-au făcut destule capturi de metale preţioase tranzacţionate fără acte în judeţ, la o acţiune de acest gen fiind confiscate 15 kilograme de aur de la un ma­gazin de bijuterii din Timişoara.
Cei care dispun de lichi­dităţi şi preferă să nu cumpere aur şi nici să opteze pentru metoda „la ciorap”, ţinând sume mari de bani acasă, depozitele bancare rămân cea mai potri­vită soluţie. „Din punctul meu de vedere, banii lichizi ar trebui puşi în depozite la termen, în bănci, de preferat în lei. Cred că e cea mai bună soluţie în această perioadă. Cei care se pricep şi sunt dispuşi să rişte pot folosi lichidităţile supli­mentare în operaţiuni la bursă, unde se pot obţine câştiguri des­tul de mari”, spune economistul timişean Nicolae Ţăran.