Deşi multe firme din domeniul construcţiilor de pe plan local nu au de lucru din cauza blocării pieţei de profil şi a sectorului imobiliar, iar un contract cu statul ar putea fi pentru unele ocazia de a se salva, adjudecările unor astfel de lucrări făcute de către Priamăria Timişoara abia reuşesc să strângă trei sau patru ofertanţi. Şi, evident, atunci când numărul ofertelor depuse e relativ mic, preţul de adjudecare a contractului e mare. Tendinţa aceasta se remarcă la foarte multe achiziţii făcute în ultima perioadă de Municipali­tatea timişoreană, achiziţii care, în mod ciudat, nu par să stârnească interes firmelor de profil.


Adjudecări în cerc restrâns

În urmă cu câteva zile, Primăria Ti­mişoara a adjudecat lucrările de repara­ţii şi izolaţii la acoperişul Sălii Olimpia (la o valoare estimată a contractului de 306.000 lei) contra sumei de 248.500 de lei.

Deşi sunt foarte multe firme de con­strucţii în zonă, care pot face astfel de lucrări şi au nevoie de contracte pen­tru a nu trage definitiv obloanele, achi­ziţia de la Primărie a interesat, se pare, doar patru firme. Astfel că Primăria nu a putut obţine un preţ la fel de bun pre­cum cel care l-ar fi obţinut în urma unei licitaţii cu zece sau 15 participanţi.

De altfel, în ultima perioadă Primă­ria Timişoara pare să fie confruntată cu o adevărată „criză de ofertanţi”, multe din achiziţiile publice anunţate fiind ad­judecate în urma unor proceduri la care participă maxim cinci ofertanţi. De exemplu, la cumpărarea de servicii de în­treţinere şi dezvoltare a portalului mu­nicipiului Timişoara a participat o sin­gură firmă, procedura de atribuire alea­să fiind cea de negociere fără anunţ pre­alabil de participare, invocându-se faptul că „servciile pot fi furnizate de către un singur ofertant, din motive de pro­tejare a unor drepturi de exclusivitate”.

Acelaşi număr de ofertanţi, res­pec­tiv unul singur, a existat şi la adju­de­carea contractului legat de întreţi­nerea şi administrarea reţelelor locale ale Primăriei Timişoara, deşi există foarte multe firme de IT în municipiu. Şi lista poate continua.


Achiziţiile cu număr mic de participanţi, monitorizate de ONG-urile de profil

Procedurile de achiziţie publică la care participă un număr nejustificat de mic de ofertanţi, ca şi stratagemele folosite pentru a limita numărul de par­ticipanţi la adjudecarea unui contract public se numără printre chestiunile care vor fi în vizorul raportorilor Insti­tutului pentru Politici Publice care vor demara în perioada următoare o moni­torizare a procedurilor de achiziţie publică în administraţia publică locală.

„Noi am făcut periodic astfel de monitorizări, iar acum ne pregătim pentru un nou proiect de acest gen. Având în vedere că la nivelul admi­nis­traţiilor publice locale se desfăşoară un volum foarte mare de achiziţii, e greu de crezut că structurile cu abilităţi de control – respectiv Curtea de Conturi sau Autoritatea Naţională pentru Re­glementarea şi Monitorizarea Achizi­ţiilor Publice pot acoperi toate aceste proceduri, mai ales că activitatea de control se face, de multe ori, la un ni­vel formal”, spune Elena Iorga, di­rector de programe al I.P.P.

În opinia sa, sunt foarte multe probleme legate de achiziţiile publice în administraţia locală, iar neregulile sunt din ce în ce mai greu de depistat. „Nu mai sunt atât de multe nereguli legate de îndeplinirea criteriilor for­male, uşor de identificat. Acum abu­zurile care se fac nu mai sunt din ne­ştiinţă, ci se vede clar reaua intenţie – plecând de modalităţile personalizate în care se fac unele caiete de sarcini pentru unele achiziţii, până la alte ches­tiuni procedurale complicate făcute de oameni avizaţi, care primesc şi consul­tanţă în acest sens, de la beneficiarii respectivelor nereguli”.