Criză de personal calificat în spaţiul comunitar

Conform Comisiei Europene, spaţiul european se află în faţa unei crize de personal calificat. În plus, avertizează oficialii europeni, aceasta s-ar putea accentua în următorii ani, pe fondul creşterii fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.

Deficit de cadre calificate

Conform unui raport recent dezbă­tut la nivelul Comisiei Europene, pe măsură ce se reduce populaţia aflată la vârsta aptă de muncă în numeroase sta­te membre U.E., cererea de personal cu înaltă calificare va creşte, până în 2020, cu peste 16 milioane de locuri de muncă. Pentru ca Europa să facă faţă acestei cereri, trebuie rezolvată proble­ma deficitului de forţă de muncă, prin mo­bilitatea profesioniştilor de înaltă cali­ficare din alte state membre ale U.E.

Potrivit aceluiaşi document, aceşti profesionişti cu calificare înaltă din alte state membre U.E. pot reprezenta o sursă importantă de creştere econo­mică, cu condiţia să se poată deplasa cu uşurinţă către zonele unde sunt lo­curi de muncă disponibile, motiv pen­tru care calificările lor trebuie să poa­tă fi recunoscute într-un mod rapid, sim­plu şi eficient în tot spaţiul comunitar. Pentru a veni în întâmpinarea acestei necesităţi, Comisia Europeană a adoptat o propunere de modernizare a direc­tivei privind calificările profesionale.

Această propunere vizează în pri­mul rând introducerea unui card profe­sional european, care va oferi profesio­niştilor interesaţi posibilitatea de a beneficia de o recunoaştere mai uşoa­ră şi mai rapidă a calificărilor lor, faci­litându-le şi mobilitatea temporară. Cardul va fi disponibil în funcţie de ne­cesităţile exprimate de diferitele pro­fesii (de exemplu, asistentele medicale reprezintă o categoria profesională ca­re şi-a exprimat interesul în legătură cu utilizarea unui astfel de card). 

Totodată, propunerea C.E. a vizat îmbunătăţirea accesului la informaţiile privind recunoaşterea calificărilor pro­fesionale: toţi cetăţenii care solicită re­cunoaşterea calificărilor lor profesio­na­le ar trebui să se poată adresa unui punct unic de contact, fără să fie obli­gaţi să ape­leze la diferite organisme guvernamentale. 

De asemenea, documentul adop­tat de C.E. vizează actualizarea cerinţelor minime de formare profesională pen­tru medici, stomatologi, farmacişti, asis­tente medicale, moaşe, medici veteri­nari şi arhitecţi, pe motiv că cerinţele minime de formare profesională pen­tru aceste profesii au fost armonizate acum 20 sau 30 de ani. Şi tot în ceea ce pri­veşte profesioniştii din domeniul me­dical, propunerea C.E. prevede intro­ducerea unui mecanism de alertă care să beneficieze de recunoaştere auto­mată: astfel, autorităţile competente ale unui stat membru vor fi obligate să alerteze autorităţile competente din toate celelalte state membre în privin­ţa profesioniştilor din domeniul sănătăţii cărora li s-a interzis să-şi exercite acti­vitatea profesională de către o autori­ta­te publică sau de catre o instanţă ju­decă­torească. S-a insistat destul de mult pe această prevedere, pentru că au existat cazuri în care medicii cărora li se in­terzisese să profeseze în statul mem­bru de origine au plecat în străinătate pen­tru a munci, fără ca alte state mem­bre să fie informate cu privire la interdicţie.

Automotive şi textile, sectoare deficitare în Timiş

În Timiş nu pare să se remarce aceeaşi criză de personal înalt calificat despre care se vorbeşte la nivel euro­pean. Paradoxal, raportat strict la oferta de locuri de muncă publicată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pare să fie mai degra­bă nevoie de locuri de muncă pentru personal calificat cu studii medii, existând extrem de puţine locuri de muncă disponibile pentru absolvenţii de studii superioare. Astfel, pe tot par­cursul acestui an, oferta de locuri de muncă pentru absolvenţii cu studii su­perioare nu a ajuns la 10% din totalul locurilor de muncă disponibile la ni­velul judeţului. Şi, deşi mulţi absolvenţi ai unor forme de învăţământ superior îşi găsesc cu greutate loc de muncă, pe segmentul de oferte de locuri de mun­că pentru cei cu studii primare sau medii există oferte pe tot parcursul anului. “Sunt sectoare precum auto­motive sau confecţii textile în care se caută constant personal în Timiş”, spu­ne Constantin Ivaşcu, inspector în cadrul A.J.O.F.M Timiş.

Salarizarea în aceste sectoare nu este, însă, tentantă şi, ca atare, sunt absolvenţi sau persoane apte de muncă care preferă să stea în şomaj decât să accepte posturi pe care le consideră sub nivelul salarial aşteptat. Aşa se explică şi numărul mare de şomeri cu o pregătire peste medie. Din cei peste 6.000 de şomeri înregistraţi în Timiş, aproximativ 1.400 (21%) au nivel de instruire liceal şi postliceal şi peste 950 sunt absolvenţi de studii superioare (14% din totalul şomerilor).