La întâlnirea cu parla­men­tarii timişeni, care a avut loc săptămâna trecută, reprezentanţii Primăriei Timişoara au subliniat necesitatea unei bune reprezentări a munici­piului la nivel central, în aşa fel încât să aibă şanse de o abţine proiecte cu finanţare europeană. Aceste preocu­pări nu sunt întâmplătoare – există destul de multe voci la nivelul Primăriei Timişoara care se declară nemulţumite de felul în care a reuşit să se implice până acum Municipali­tatea în cursa pentru obţinerea unor finanţări europene.


Oraşele mai mici se descurcă mai bine în lupta pentru fonduri

Cum în cazul Timişoarei proiectele de infrastructură ceva mai importante implică finanţări de ordinul milioanelor de euro, probabil că nu ar fi fost nevoie să vină criza economică şi auste­­ri­tatea bugetară aferentă pentru ca reprezentanţii Primăriei să-şi dea seama că oraşul nu se poate dezvolta mizând doar pe banii primiţi de la buget, bani care s-au îndreptat, în partea de vest a ţării, mai degrabă către Arad.
De aceea ar fi trebuit de multă vreme să se implice mult mai activ în obţinerea de fonduri europene, aşa cum au făcut şi Primăriile ceva mai mici. Deta, Jimbolia şi Sânnicolau Mare sunt exemple de administraţii locale care au reuşit să se mobilizeze mult mai bine decât Timişoara în această cursă de atragere a fondurilor comunitare.
În aceste condiţii, nu e de mirare că există nemulţumiri legate de fondurile europene re­lativ mici pe care a reuşit Primă­ria să le atragă în ultimii ani. „Din moment ce Primăria a decis să abordeze acest subiect la întâlnirea cu parlamentarii de Timiş, de săptămâna trecută, e clar că se consideră că situaţia atragerii de fonduri europene pentru Timişoara este nesatis­fă­cătoare. În momentul de faţă avem proiecte depuse, care nu se materializează însă, din cauza unor exigenţe mai mult sau mai puţin justificate”, explică consi­lierul local Petru Ehegartner, şeful P.N.L. Timişoara. În opinia sa, Municipalitatea ar trebui să-şi pună serioase semne de între­bare în privinţa bilanţului relativ modest al finanţărilor europene obţinute până în prezent. „În mo­mentul de faţă e clar că aceste fonduri reprezintă cea mai bu­nă variantă de modernizare şi dezvoltare a oraşului. Sunt bani care nu sunt oferiţi în mod gra­tuit. Ar trebui să se vadă, deci, de ce nu s-a reuşit să se facă mai mult pe acest segment. E adevărat că sunt multe forma­lităţi de îndeplinit şi procedurile sunt relativ complicate, dar tre­buie făcute mai multe eforturi în acest sens”.
Consilierul local mai spune că doar cu ajutorul banilor euro­peni mai pot fi realizate, în ac­tualul context, proiecte de anver­gură, cum e cel al reabilitării Pieţei Iosefin. Derularea unor astfel de proiecte ar schimba în mod semnificativ în bine înfăţi­şarea oraşului, iar costurile afe­rente cofinanţării nu ar fi foarte mari. „La bugetul actual, eu nu cred că această contribuţie le­gată de finanţare ar crea prea multe probleme. În plus, pentru asemenea proiecte, în vederea asigurării cofinanţării, se pot face credite, mai ales că în mo­mentul de faţă gradul de îndato­rare al Primăriei Timişoara nu este unul foarte mare. E adevă­rat că depinde de valoarea finan­ţării şi de natura ei, dar de obi­cei la proiecte de infrstructura procentul de cofinanţare este relativ mic, de 2 - 5% din valoa­rea totală a proiectului”, mai spune Petru Ehegartner.


Acuzaţii legate de organizarea defectuoasă

La rândul său, consilierul local P.D.-L. Adrian Pau susţi­ne că există o serie de disfuncţio­nalităţi de ordin instituţional la Primăria Timişoara, care fac ca bilanţul proiectelor de finan­ţare derulate să fie unul destul de modest. „Mi se pare că în Primă­rie compartimentul care funcţio­nează cel mai prost în prezent este Direcţia de Dezvoltare, care nu a reuşit să atragă nicio finan­ţare europeană notabilă până la jumătatea anului trecut. Nu am înţeles care e problema lor, din acest punct de vedere, pentru că mai degrabă s-au descurcat pe partea de proiecte cu finan­ţare europeană cei de la Direc­ţia de Mediu, care s-au ocupat de acel proiect legat de reabili­tarea Grădinii Zoologice, apoi a mai fost şi proiectul legat de Piaţa de Gros”.
În opinia sa, Direcţia Dez­voltare a Primăriei Timişoara ar trebui să se concentreze ex­clusiv pe obţinerea de finanţări europene. „În loc să atragă fon­duri, Direcţia de Dezvoltare se ocupă de investiţii. Or, nu asta e menirea ei. Abia după ce am făcut interpelări şi am abordat problema în mai multe şedinţe de Consiliu Local, am reuşit să mutăm partea de investiţii la Direcţia Economică”. Adrian Pau consideră că Direcţia de Dezvoltare s-a orientat mai de­grabă spre tot soiul de proiecte finanţate de la buget, în loc să se concentreze pe finanţări euro­pene. „Nu pot să nu remarc fap­tul că în ultima perioadă Pri­mării mici, cum e de pildă Pri­măria Jimbolia, au reuşit să se descurce mult mai bine decât Timişoara pe acest segment al atragerii de fonduri europene. Or, asta ar trebui să ridice nişte semne de întrebare”, mai spune Adrian Pau.
Conform ultimului raport al Direcţiei Dezvoltare, în cadrul acestui compartiment funcţio­nea­ză Biroul Proiecte cu Finan­ţare Internaţională, ce cuprin­de opt posturi de execuţie, func­ţionari publici de diferite spe­cialităţi şi un post de conduce­re. E relevant în acest sens fap­tul că în acelaşi ultim raport, ace­eaşi Direcţie se lăuda cu un pro­iect numit „Dezvoltarea servi­ciilor de informare şi promo­vare turistică din Timişoara, în context regional”, în valoare de 129.371 de euro, finanţat în ca­drul Programului de Vecinătate Phare CBC România - Serbia 2004 - 2006, aceasta în condiţii­le în care sunt Primării din judeţ care, pe acelaşi gen de progra­me, deja rulează fonduri de mi­lioane de euro.


Portofoliu de proiecte în aşteptare

Ca foarte multe adminis­traţii locale din judeţ, Primăria Timişoara mizează şi ea pe finanţările destul de generoase oferite de Programul Opera­ţional Regional 2007 - 2013. Şi dacă multe Primării din judeţ au deja în derulare destul de multe proiecte pe acest pro­gram, Primăria Timişoara are doar două : Reabilitarea, mo­dernizarea, dezvoltarea şi echi­­parea ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara, în valoare de 890.000 de euro, şi Reabi­li­tarea, modernizarea, dezvolta­rea şi echiparea ambulato­riu­lui Clinicii de Chirurgie Cra­nio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, în valoare de 780.000 de euro.
Legat strict de Timişoara, mai există un proiect, care vi­zează Reabilitarea străzii Iancu Văcărescu - tronsonul cuprins între bulevardul Regele Carol şi bulevardul 16 Decembrie 1989, în valoare de 1,4 milioa­ne de euro, pentru care se aş­teaptă semnarea contractului de finanţare, fără a se preciza când se va întâmpla acest lucru.
În rest, Primăria Timişoa­ra se poate „mândri” cu pro­iecte depuse la Agenţia de Dez­voltare Regională despre care nu se ştie când şi dacă vor pri­mi finanţare. Printre ele se nu­mără cel privind reabilitarea, moderniza­rea, dezvoltarea şi echiparea in­frastructurii edu­caţionale a Colegiului Naţional C.D Loga, în valoare de 2,6 milioane de euro, proiecte similare exis­tând şi pentru Liceele „Jean Louis Calderon” şi „Nikolaus Lenau”. De ase­menea, proiec­te mai există realizate pentru reabilitarea Spitalului Clinic de Obstretică şi Ginecologie “Dr. Dumitru Popescu” sau pen­tru reabili­tarea spaţiilor publi­ce din centrul istoric al oraşu­lui, proiect în valoare de 16 milioa­ne de euro.
„Infrastructură re­gională de afaceri şi inovare în sectorul TI&C”, „Modernizare strada Cloşca şi extindere la patru benzi pe sectorul Bule­vardul Cetăţii - strada Ovidiu Balea”, „Sistem de informare facil pentru cetăţeni – panouri infor­mative”, „Reabilitarea in­fra­structurii publice urbane a malurilor canalului Bega Timi­şoara”, „Modernizarea Parcu­lui Rozelor” sunt alte proiecte depuse la A.D.P., valoarea lor cumulată fiind de peste 46 de milioane de euro. Mai există însă şi proiecte iniţiate, categorie care, de obi­cei, ridică semne de întrebare şi controverse, legate de faptul că, deocamdată, consumă bani în loc să aducă, prin finanţa­rea diverselor studii de feza­bilitate şi proiecte tehnice afe­rente, fără a exista certitudi­nea că se va putea primi finan­ţare pe baza lor. Astfel, printre proiectele cu documentaţii teh­nico-economice în curs de ela­borare se numără reabilita­rea, modernizarea şi echiparea infrastructurii Serviciului Pro­tecţia Copilului şi Familiei, Re­abilitarea/modernizarea, dez­voltarea şi echiparea Cantinei de Ajutor Social pentru dez­vol­tarea unui Centru Social de Ur­genţă pentru Persoane fără adă­post, care să fie situat în Timi­şoara, pe strada Telegrafului, la numărul 8, extinderea reţe­lei de troleibuz Ghirod, un pro­iect de trafic management şi su­praveghere video, amenajarea complexului rutier din zona Michelan­gelo sau reabilitarea liniilor de tram­vai şi moder­ni­zare trame stra­dale pe stra­da Ştefan cel Mare din municipiul Timişoara.