Criză de studenţi generată de rezultatele de la bacalaureat

Rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat le cauzează probleme şi universităţilor timişorene, la care numărul de candidaţi pentru locurile scoase la concurs în sesiunea de admitere pentru anul universitar 2011 - 2012 s-a înjumătăţit, în urma trierii candidaţilor făcută de examenul de bacalaureat.  Majoritatea rectorilor universităţilor timişorene speră că măcar în a doua sesiune de admitere, organizată în toamnă, vor reuşi să-şi vadă ocupate locurile scoase la concurs, aceasta în varianta în care sesiunea din toamnă a bacalaureatului va avea un grad mai mare de promovabilitate.  Notă discordantă face Academia de Poliţie unde, la 500 de locuri scoase la concurs, sunt înscrişi mai mult de 5.000 de candidaţi.

“Sesiunea speranţelor”, în toamnă

Conform poziţiei oficiale exprima­te inclusiv de către reprezentanţii Mi­nisterului Educaţiei, Cercetării, Tine­retului şi Sportului, din cauza ratei scă­zute a promovabilităţii la examenul de bacalaureat, majoritatea universităţilor vor organiza încă o sesiune de admi­tere, în baza autonomiei instituţionale, după bacalaureatul din toamnă, pentru ocuparea locurilor rămase libere. “In­stituţiile de învăţământ superior pot or­ganiza, în conformitate cu autonomia universitară, o a doua sesiune de ad­mitere din cauza promovabilităţii scă­zute. Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului nu ar putea interveni pentru organizarea celei de a doua sesiuni de admitere în universi­tăţi. Discuţiile pe care le-am avut cu rectorii indică disponibilitatea unor universităţi de a organiza o a doua se­siune de admitere”, a declarat se­cretarul de stat pentru învăţământul superior, Cătălin Baba.

La nivel naţional, cifra de şcola­rizare în sistemul de învăţământ supe­rior, în ciclul de zi, cu licenţă, pentru anul universitar 2011 - 2012, este de 62.850 de locuri. La acestea se adaugă aproximativ 60.000 de locuri cu taxă în învăţământul public şi alte 30.000 în învăţământul privat. Suma rezultată este foarte mare, şi probabil că din ea, în prima sesiune, nu se va ocupa decât cel mult jumătate, proporţional cu rata de promovabilitate la bacalaureat, care a fost de 45,72%.

În prezent, la nicio universitate din România sau din Europa nu sunt ad­mişi candidaţii fără diplomă de baca­laureat. Există instituţii de învăţământ superior în care media de la bacalau­reat are o pondere mai mare sau mai mică – putând conta în proporţie de 10%, 70 - 80% sau chiar în procent de 100%.

Pentru a nu îndepărta studenţii, în tot mai multe universităţi examenul de admitere nu mai există, contând doar media la bacalaureat şi media obţinută în liceu.

6.000 de locuri la Universitatea de Vest

La Universitatea de Vest Timişoa­ra le sunt oferite viitorilor studenţi apro­ximativ 6.000 de locuri în ciclul de studii universitare cu licenţă, din care doar o treime, 2012, sunt bugetate, aces­tea urmând probabil să se ocupe prime­le, la sesiunea din vară. “Oricum, locu­rile scoase la concurs în acest an, ca şi în anii trecuţi, sunt mai puţine decât capacitatea totală de şcolarizare. Aceas­ta e politica pe care am adoptat-o con­stant”, declară rectorul Universităţii de Vest, prof. univ. dr. Ioan Talpoş.

Sesiunea din septembrie, deja programată la Politehnică

La Universitatea Politehnică, din Timişoara, au fost puse la dispoziţia ab­solvenţilor care au luat bacalaureatul aproximativ 2.900 de locuri pentru în­văţământul de zi, numărul de locuri din sesiunea din septembrie, deja anunţată pe site-ul universităţii, urmând a fi stabilit în urma rezultatelor de la sesiu­nea din iulie. “Probabil că nu vom reuşi nici noi, nici celelalte universităţi să ne ocupăm toate locurile scoase la concurs. Sperăm că în sesiunea din septembrie vom reuşi să ocupăm toate locurile, în varianta în care şi promovabilitatea la examenul de bacalaureat va fi mai bu­nă. Noi avem, oricum, o serie de licee de prestigiu de la care ne veneau un nu­­măr mare de studenţi, şi la care pro­mo­vabilitatea la bacalaureat era una bună, deci vom avea suficienţi studenţi şi la sesiunea de acum, din iulie. Sunt însă şi licee tehnice de la care aveam studenţi care au avut o promova­bili­tate proastă la examenul de bacalau­reat, şi în acest caz, probabil că vom avea mai multe înscrieri la examenul din toamnă”, estimează prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, rectorul Univer­sităţii Politehnica Timişoara.

Situaţie mai bună la Medicină

La Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” lucrurile stau mai bine, pentru că, în general, studen­ţii care vin să dea aici admitere provin din unităţi de învăţământ cu profil sa­nitar, care au avut o rată bună de pro­movabilitate la bacalaureat.

În total, sunt scoase la concurs 616 locuri, din care 560 subvenţionate de la buget, locuri care, se preconizează, se vor ocupa în totalitate după prima sesiune de admitere.

“Eu oricum am rămas surprins de dubla măsură practicată la examenul de bacalaureat, în sensul că au fost judeţe unde a existat supraveghere cu camere video la bacalaureat, iar în altele nu au existat astfel de măsuri. Dacă supravegherea ar fi fost unitară la nivelul întregii ţări, aş fi spus că acest bacalaureat reflectă fidel nivelul de pregătire al tinerilor la nivelul liceului. În plus, reflectă şi un nivel de evoluţie al societăţii româneşti”, spune prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu, rectorul U.M.F. Timişoara.

În opinia sa, există posibilitatea ca la prima sesiune a examenului de admi­tere locurile subvenţionate la univer­sităţi bune să fie ocupate de tineri ab­solvenţi din judeţele care nu au avut camere de luat vederi la examenul de bacalaureat, judeţe unde promova­bili­tatea a fost mai bună.

La Ştiinţe Agricole se estimează că vor fi puţini candidaţi

Şi la Universitatea de Ştiinţe Agri­cole şi Medicină Veterinară a Banatu­lui Timişoara există percepţia că locu­rile nu se vor putea ocupa în totalitate în prima sesiune de admitere.“Cum me­dia de promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost sub 50%, bănuiesc că şi numărul de candidaţi se va înjumă­tăţi”, estimează rectorul U.S.A.M.V.B. Timi­şoara, prof. dr. Alexandru Moisuc. Aces­ta îşi exprimă speranţa că un pro­cent ma­siv de ocupare va fi la sesiunea din toamnă.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Ti­mişoara a scos la concurs 1.225 de locuri la zi, din care subvenţionate sunt 646.

Ştachetă în continuare ridicată, la Academia de Poliţie

Pentru instituţiile de învăţământ su­perior, unde an de an concurenţa este foarte mare, efectele ratei de promo­vabilitate a bacalaureatului nu sunt vizibile, în sensul că locurile existente se ocupă fără probleme din prima sesiune de admitere.

Anul acesta, la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti sunt peste 5.000 de candidaţi care îşi dispută aproxi­mativ 500 de locuri. Prof. univ. dr. comisar-şef Ni­colae Radu, de la Biroul Relaţii Pu­blice şi Coope­rare Interuniversitară al Academiei de Poliţie, apreciază că, având în vedere procentul de promovabilitate la nivel naţional de 44%, ajuns la 45,7% după contestaţii, “şi numărul candidaţilor înscrişi la Academia de Poliţie care pot da admitere va scădea, deşi ar fi grozav pentru noi să nu fie aşa, pentru că o concurenţă mare garantează admite­rea unor candidaţi foarte buni”.

EduCer : “Cei care au luat bacalaureatul vor ocupa locurile subvenţionate”

ProfesorulŞtefan Vlaston, pre­şedintele asociaţiei EduCer, spune că e de aşteptat ca o bună parte din locurile scoase la concurs în prima sesiune de admitere de către univer­sităţi să nu fie ocupate. “Probabil că o bună parte dintre cei care au luat ba­calaureatul vor ocupa locurile buge­tate, subvenţionate de la instituţiile de învăţământ superior de stat. Astfel că, în sesiunea din toamnă, probabil că vor mai fi extrem de puţine locuri subvenţionate în învăţământul su­perior”.

Reprezentantul EduCer susţine însă că nu toţi elevii care au luat bacalaureatul se vor îndrepta automat spre învăţământul superior. “Nu mai e ca în alţi ani. O parte dintre cei care au reuşit să ia examenul de bacalaurat nu au resursele necesare pentru a merge la universitate într-un centru universitar mare, şi vor prefera să se încadreze în câmpul muncii sau să plece în străinătate”.

Profesorul Ştefan Vlaston apre­ciază că, probabil, mulţi vor fi sus­ţinuţi, în premieră, în decizia lor şi de către părinţi,“părinţi care şi-au dat seama în sfârşit că nu are rost să îşi transforme copilul într-un şomer cu diplomă, atâta vreme cât marele angajator de absolvenţi – aparatul de stat – are angajările blocate. Cât despre mediul privat, pe patron nu îl mai interesează atât de mult ce diplo­mă ai, ci ce ştii să faci”.