Criza de terenuri continuă în Timiş

Prefectura Timiş se confruntă în continuare cu un mare deficit de teren pentru despăgubirea proprietarilor deposedaţi abuziv în perioada comunistă. Numai în Timişoara şi în zonele limitrofe e nevoie de aproximativ o mie de hectare de teren, şi încă sunt înregistrate cereri de retrocedare, în contextul în care Prefectura Timiş se află în litigiu în peste 450 de cauze de acest gen.

Retrocedări imposibile

Prefectura Timiş se con­fruntă în continuare cu deficit de teren şi încă mai caută solu­ţii pentru a-i despăgubi pe pro­prietarii rămaşi fără pământ în perioada comunismului. Totuşi, dacă în luna august mai era ne­voie de 5.000 de hectare pen­tru ca situaţia să revină la normal, acum, pentru Timişoara şi îm­prejurimi mai trebuie găsite aproximativ o mie de hectare de teren.

În cadrul şedinţelor Comi­siei de fond funciar Prefectura a repartizat întreaga suprafaţă de teren care se afla la dispo­ziţie, apoi a apelat la rezerve în localităţile şi judeţele înve­cinate. Sute de mii de titluri de proprietate au fost semnate de Instituţia Prefectului Timiş de la înfiinţarea acesteia, în 1992, şi până acum, totalizând 520.000 de hectare care au ajuns la foştii proprietari, revoluţionari sau veterani de război. Cu toate acestea, în Timiş încă se înre­gistrează cereri de retroce­dare, cereri pe care instituţia nu le poate onora. În acest an au fost semnate 2.700 de titluri de pro­prietate pentru aproximativ 45.000 de hectare.

Sute de procese pe rol

Deşi numărul cererilor de retrocedare s-a mai redus în ultimii doi ani, Prefectura Timiş încă este implicată în 470 de cauze aflate pe rolul instanţe­lor pentru restituiri de terenuri. “La început de mandat aveam peste 970 de procese şi am solicitat juriştilor Prefecturii să identifice procesele unde nu ne regăsim. În 2009 aveam 970 de procese, iar azi mai suntem parte în proces la 470 de cauze. Beneficiul acestor acţiuni a fost faptul că anul acesta am plătit puţine cheltuieli de judecată pe procesele de fond funciar. Au fost cazuri în care cetăţeanul dovedea dreptul de proprietate, dar pentru că nu dovedea cetă­ţenia română nu a câştigat pro­cesul”, a explicat Mircea Bă­ca­lă, prefectul de Timiş. Po­tri­vit acestuia, cele mai multe pro­cese sunt cu foşti proprietari din Timişoara, Giroc şi Dumbră­viţa, unde există un deficit de o mie de hectare de teren, dar solicitanţii nu vor să accepte teren în alte localităţi.

Din cele o mie de hectare de teren deficit, 39 de hectare sunt revendicate de un timişo­rean, iar Prefectura caută încă soluţii pentru punerea în pose­sie, în contextul în care solici­tantul nici nu acceptă varianta despăgubirii băneşti.„Nu cred că în 1996, când acesta a cerut terenul, nu era disponibilă o ase­menea suprafaţă de teren. Au intrat alte persoane pe fir, mai descurcăreţe, care au primit te­ren. Omul a dat în judecată, a câştigat în 2010 procesul şi acum terenul care era disponibil în 1996 este dat altuia”, a arătat Băcală, arătând că a şi desco­pe­rit astfel de nereguli, un exem­plu fiind doi membri ai acele­iaşi familii din comuna Victor Vlad Delamarina, care au fost împroprietăriţi cu câte zece hec­tare de teren, fără să  aibă act de proprietate sau să facă parte dintr-o categorie de beneficiari ai legii, respectiv foşti pro­prietari, revoluţionari sau vete­rani de război. „Am cerut clari­ficări şi, până nu le voi primi, nu voi semna titlurile de pro­prietate. Primarul trebuie să explice care a fost baza pentru care s-au împroprietărit aceste persoane, în condiţiile în care, în Timiş, mai sunt probabil o sută de revoluţionari care nu şi-au primit terenurile cuvenite”, a precizat prefectul judeţului.