De aproximativ două săptămâni, serviciile secrete americane sunt în alertă maximă, în urma publicării de către portalul web WikiLeaks, specializat pe dezvăluiri şi investigaţii, a sute de mii de documente militare strict secrete ce ilustrează abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului comise în misiunile de pace din Irak.


O bombă de presă detonată în spaţiul virtual

După ce, la începutul lunii trecute, portalul de internet WikiLeaks, specializat în informaţii secrete, a promis dezvăluiri incediare referitoare la războiul din Irak, Pentagonul anunţa că a mobilizat 120 de persoane pentru a evalua consecinţele posibile ale difuzării unor documente secrete referitoare la conflictul din Irak. Mai mult – chestiune fără precedent –, oficialii americani au cerut presei să “nu faciliteze scurgerea de informaţii despre Irak”. Lucru care, evident, a trezit şi mai mult interesul mass-media cu privire la eventualele dezvăluiri.
Pe 23 octombrie, administratorii portalului WikiLeaks s-au ţinut de cuvânt, publicând aproape 400.000 de documente secrete ale Armatei americane despre războiul din Irak. Acest demers a fost, din start, considerat “cea mai mare scurgere de informaţii militare secrete din istorie”. Documentele pun în evidenţă “numeroase cazuri de crime de război care par evidente, din partea forţelor americane, precum şi uciderea deliberată a persoanelor care încercau să se predea”, preciza site-ul Wikileaks într-un rezumat al respectivelor acte.
Documentele au dezvăluit peste 300 de cazuri de tortură şi violenţe comise asupra prizonierilor talibani. “Vorbim de cinci ori mai mulţi morţi în Irak, o adevărată baie de sânge în comparaţie cu Afganistanul”, a declarat fondatorul WikiLeaks, Julian Assange.
Într-o reacţie imediată, secretarul american de stat Hillary Clinton a condamnat scurgerea de informaţii care ar putea pune în pericol “viaţa soldaţilor şi civililor din Statele Unite şi a aliaţilor lor”.


O lovitură deliberată de imagine

Cei care au stat în spatele operaţiunii de deconspirare şi-au luat toate măsurile pentru a evita eventualele tentative de muşamalizare, transmiţând documentele, înainte de a le posta pe Internet, mai multor publicaţii internaţionale, cum ar fi New York Times, Guardian, Der Spiegel şi postului de televiziune Al-Jazeera, primul care a dezvăluit conţinutul acestora. Potrivit postului de televiziune din Qatar, Armata americană a “acoperit” cazuri de torturare a deţinuţilor de către autorităţile din Irak, unde sute de civili au fost ucişi la barajele instituite de aliaţi. De asemenea, conform documentelor publicate, “autorităţile americane nu au anchetat sutele de cazuri de violenţe, tortură, violuri şi chiar crime comise de poliţiştii şi militarii irakieni”.
Actele oficiale publicate, purtând menţiunea “strict secret”, acoperă perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2009. Documentele dezvăluie că acest conflict a provocat moartea a 109.032 de persoane în Irak, din care peste 60% sunt civili, respectiv 66.081 de persoane. Din acest total, 15.000 de decese ale civililor nu au fost înregistrate oficial, potrivit WikiLeaks.
În contrast, un bilanţ american publicat oficial la sfârşitul lunii iulie a acestui an menţiona aproximativ 77.000 de morţi în rândul civililor şi militarilor irakieni în perioada 2004 - august 2008.


Reacţii la cald

Imediat după dezvăluirile făcute de WikiLeaks, Ministerul irakian pentru Drepturile Omului a precizat într-un comunicat oficial că documentele secrete americane “nu conţin surprize”. “Documentele nu au fost o surpriză pentru noi, deoarece noi am menţionat mai multe dintre faptele evocate, inclusiv ceea ce s-a întâmplat în închisoarea de la Abu Ghraib, precum şi alte cazuri în care au fost implicate forţele americane”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Kamel al-Amin.
“Publicarea documentelor despre Irak urmăreşte dezvăluirea realităţii”, a declarat, în replică, Julien Assange, fondatorul WikiLeaks. “Pe timp de război, atacurile la adresa adevărului încep cu mult înainte de declanşarea conflictului şi continuă mult după încheierea lui”, a mai spus fondatorul WikiLeaks, referindu-se la secretul păstrat de Armată. 
Ulterior, Julian Assange a afirmat, la un post de televiziune israelian, că şi-a luat măsuri de securitate suplimentare, în urma difuzării celor 400.000 de documente secrete. “Fostul responsabil al Consiliului General al C.I.A. a afirmat că, în opinia sa, Statele Unite încearcă să mă atace personal şi, fără îndoială, şi alte persoane pentru a le plasa sub jurisdicţie americană, ceea ce corespunde unei precedente declaraţii a Pentagonului”, a afirmat Assange, fără a oferi alte detalii.


Săptămâni grele pentru Administraţia americană

De la publicarea documentelor despre Irak, Administraţia şi Diplomaţia americană au fost supuse unui tir de critici foarte dure, atât din partea presei internaţionale, cât şi din partea organizaţiilor şi forurilor care militează pentru respectarea drepturilor omului.
Raportorul special al O.N.U. pentru Combaterea Torturii, Manfred Nowak, i-a cerut preşedintelui american, Barack Obama, să lanseze de urgenţă o anchetă menită să clarifice ilegalităţile şi abuzurile care reies din documentele declasificate. “M-aş fi aşteptat ca o astfel de anchetă să fie lansată deja de mult timp deoarece preşedintele Obama a ajuns la putere promiţând schimbarea. Preşedintele Obama are obligaţia de a trata cazurile prezentate”, a declarat Manfred Nowak. De asemenea, China nu a ratat ocazia de a lansa critici la adresa politicilor internaţionale ale Statelor Unite ale Americii.
Documentele confidenţiale privind războiul din Irak afectează imaginea Statelor Unite în ceea ce priveşte drepturile omului, a apreciat presa oficială chineză.
“Scurgerea de documente dezvăluie lumii părtinirea şi sistemul de dublă măsură cu care Statele Unite au trâmbiţat drepturile omului peste tot pe planetă”, a apreciat într-un editorial China Daily. “Acest lucru ridică un mare semn de întrebare privind imaginea autoproclamată a Statelor Unite, campioni mondiali ai drepturilor omului”, a adăugat cotidianul. Deocamdată, reacţiile SUA la aceste critici au fost destul de palide.  
Doar generalul George Casey, fostul comandant al forţei multinaţionale din Irak, actual şef al Statului Major al Forţelor Terestre americane, a dat asigurări că Statele Unite au încercat să împiedice autorităţile irakiene să practice tortura, respingând acuzaţiile WikiLeaks, care susţine că Washingtonul a acoperit cazuri de violenţă. “Politica noastră a fost întotdeauna ca, atunci când militarii observă cazuri de violenţă asupra deţinuţilor, să le împiedice şi să le raporteze imediat ierarhiilor de comandă americană şi irakiană”, a precizat Casey.


WikiLeaks : “Documentele despre Irak sunt doar începutul”

Actele desecretizate legate de războiul din Irak ar putea să fie doar începutul unui lung şir de dezvăluiri. Zilele trecute, un reprezentant al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a anunţat publicarea în curând a unor noi documente militare americane despre războiul din Afganistan.
“WikiLeaks nu a exploatat decât aproximativ un raport din zece din documentele referitoare la Afganistan. Această muncă este acum încheiată, iar rapoartele vor apărea în curând”, a declarat Hrafnsson, precizând că noile documente care sunt “pe ţeavă” cuprind peste 15.000 de rapoarte militare clasificate. Totodată, WikiLeaks pregăteşte difuzarea unor documente despre situaţia din Rusia şi China.
“Ruşii vor afla lucruri foarte interesante despre ţara lor”, a declarat Kristinn Hrafnsson. Principala ţintă a acestui proiect al WikiLeaks îl reprezintă “regimurile despotice din China, Rusia şi Asia Centrală”.
De altfel, Pentagonul crede că site-ul WikiLeaks.org deţine şi alte dosare secrete ale administraţiei americane, în afară de cele făcute publice sau anunţate.
“Avem motive să credem că au şi alte documente secrete sau confidenţiale”, a declarat colonelul Dave Lapan, reprezentant al Pentagonului, refuzând să precizeze de unde deţine armata americană această informaţie şi nici subiectele şi ţările vizate de aceste dosare.