Cronicile anormalului

De aceea, pentru a se zadarnici, macar pentru cateva minute, starea de acceptare de catre foarte multi romani a statutului de traitori intr-o tara a valorilor inversate, e nevoie, din timp in timp, de o incursiune in normal. E nevoie de o "panoramare" detasata a aberatiilor cotidiene, e nevoie de o lectie de firesc. E trist insa ca, in ultima perioada, asemenea lectii tind sa vina mai degraba din exteriorul societatii, decat din interior. Astfel, saptamana trecuta, o aberatie aproape unanim acceptata – aceea de taraganare la nesfarsit, in justitie, a dosarului Revolutiei, care ar fi trebuit sa fie fundamentul pentru cladirea pe principii de normalitate a Romaniei post-Decembrie 1989 – a fost expusa, in toata "splendoarea" ei de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care a condamnat Romania pentru tergiversarea pe durata a opt ani a procedurilor judiciare in solutionarea dosarului privind revolutia pornita, in Decembrie 1989, de pe strazile Timisoarei.

Faptele expuse in hotararea C.E.D.O. arata inca o data cat de goale de continut sunt lozincile gen "militam pentru o justitie eficienta si independenta", "dorim aflarea adevarului", "luptam pentru o Romanie curatata de tarele comunismului", sintagme care au pigmentat, de 20 de ani, declaratiile politicienilor de toate coloraturile si orientarile.

Realitatea, de fapt, e cea expusa in decizia C.E.D.O. "In timpul procedurilor judiciare, examinarea cauzei de catre instantele judecatoresti a fost in mod repetat intrerupta", "procedura deschisa in ianuarie 1990 a fost finalizata in octombrie 2008", "in ceea ce priveste procedura in fata instantelor, Curtea a constatat amanari repetate si intarzieri indelungate intre audieri. Daca prima procedura s-a incheiat cu arestarea generalilor Stanculescu si Chitac, in 25 februarie 2000, de catre Curtea Suprema de Justitie, intreaga procedura a fost ulterior anulata de procurorul general al Romaniei, care a amanat solutionarea definitiva a cazului pentru mai mult de opt ani" – acestea sunt doar cateva din "cronicile anormalului" expuse in decizia C.E.D.O.

Nu e de asteptat, insa, ca aceasta hotarare sa schimbe ceva. Despagubirile dictate de C.E.D.O. vor fi platite ca si pana acum, din banul public, deci din buzunarul romanilor, si nu al celor vinovati de instrumentarea dezastruoasa a acestui dosar. Generalii incriminati vor continua demersurile pentru evitarea detentiei, dand declaratii presei despre pasiunea lor pentru "pacanele". Cat despre "cavalerul tristei figuri", – maestrul recursurilor in anulare, procurorul care, conform C.E.D.O., a amanat solutionarea definitiva a cazului pentru mai mult de opt ani –, numele sau apare ca intervenient in nume propriu intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, unde cere, alaturi de o pleiada de magistrati timiseni, acordarea retroactiva, din vremuri imemoriale, a unui supliment de spor de risc de 50% din salariu, pentru activitatea dusa in slujba patriei. Probabil ca e vorba de riscul de normalitate.