Cu cartile pe fata

Ne-am obisnuit ca in Romania ultimilor 16 - 17 ani, interesul de grup sa primeze in fata indiferent carei idei, fie ca s-a numit privatizare, ca se numeste anticoruptie, reforma. Ne-am obisnuit ca sistemul sa fie de asemenea maniera construit incat in cazul unui esec de anvergura sa poti da vina pe toata lumea si, in acelasi timp, sa nu poti acuza pe nimeni, inscrierea in CV-ul profesional al tuturor ducand la diluarea responsabilitatii. Ne-am obisnuit ca, pentru marile greseli - din strategii sau contracte de privatizare, din legi ori ordonante de urgenta, in reformarea institutiilor sau in lupta anticoruptie - sa nu raspunda nimeni. Fapt care a atras din partea opiniei publice confuzie si, in egala masura, nepasare sau dispret fata de multe institutii ale statului care, chiar daca au jucat la un moment dat un rol pozitiv, si-au pierdut din credibilitate si din autoritate.

Din 2005, am remarcat un aspect im-bucurator in strategia M.A.I., una dintre institutiile care au dovedit interes in corijarea din mers a greselilor si transparenta in recunoasterea lor publica. Pentru a indrepta erorile, reprezentantii acestui minister au incercat sa le afle de la beneficiarii directi ai serviciilor M.A.I. (M.I.R.A., sub noua denumire care nu justifica "botezul" decat, eventual, prin prisma unui orgoliu satisfacut pe bani publici). In iarna acestui an, conducerea M.A.I. a solicitat - pentru a doua oara din 2005 - realizarea unui sondaj de opinie, care urmareste perceptia opiniei publice vizavi de oamenii si activitatea acestui minister. Iar rezultatele, si cele nefavorabile, au fost facute publice, zilele trecute.

Plecand de la datele relevate, ni se dove-deste inca o data ca lucrurile bune pot fi usor trecute cu vederea atunci cand umbresc un interes. Desi 47% dintre cei chestionati sustin ca M.A.I. a avut o mare contributie la aderarea Romaniei la U.E. si ii recunosc implicarea in lupta anticoruptie dusa in Romania incepand cu 2005, desi aceleasi aprecieri au venit si din spre C.E., s-a dispus, totusi, schimbarea la varf. Cand vine vorba despre masuri luate in minister pentru a preveni si combate coruptia din interior, arata acelasi siondaj, doua treimi din respondenti nu au putut indica niciuna, semn ca activitatea celor responsabili cu anticoruptia in M.A.I. lasa de dorit. De altfel, raportul de activitate al D.G.A. pe 2006 este neconvingator. Tiradele fara probe, lansate - intr-o ofensiva defensiva - de fostul sef al D.G.A.-ului, procurorul Marian Santion, la adresa unor nume cu greutate din sistem nu au facut decat sa diminueze increderea opiniei publice in minister. In ciuda unor rezultate onorabile, in ciuda acuzelor pentru care nu a adus dovezi, fostului procuror-sef al D.G.A. pare sa i se deschida usa ministerului pe care l-a ponegrit si din care a demisionat.

Plecand de la datele aceluiasi sondaj, ni se dovedeste si ca tolerarea in timp a sintagmei "greseala tuturor si a nimanui" a nascut confuzie. Mai mult de 40% dintre cei chestionati indica Politia de Frontiera ca fiind pe locul II in randul celor mai corupte institutii. Un procent care poate fi real. Dar care poate avea si o marja de eroare desprinsa din confuzia frecventa facuta intre Frontiera si Vama. Chiar si cu aceasta confuzie, des intalnita, un lucru este de remarcat : atata timp cat Politia de Frontiera si-a mai facut curatenie pe "sector" in ultimii doi ani, dinspre Vama au mai razbatut scandaluri , dar razlet, si peste toate s-a asternut praful.

In atare conditii, ar fi util un astfel de sondaj - facut public si asumat - si legat de activitatea Vamii. Ar fi un semn ca tot mai multe institutii intra in normalitate.