Cu tradiţie şi recunoaştere de peste o sută de ani, Buziaşul nu a primit statutul de staţiune balneoclimatică

Zece localităţi din ţară, care dispun de factori naturali de cură, au fost ridicate la statutul de staţiune balneară şi balneoclimatică, printr-o hotărâre de guvern publicată zilele trecute. Buziaşul, una dintre cele mai vechi şi mai renumite staţiuni balneoclimatice din România şi singura staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile cardiovasculare, nu a primit, oficial, acest statut. Şi asta întrucât Consiliul Local nu a trimis Ministerului Sănătăţii actele care să-i certifice valoarea…

Zece localităţi, certificate

Pe baza propunerilor şi hotărârilor Consiliilor Locale, precum şi a refera­telor întocmite de către Institutul Na­ţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti, s-a decis că îndeplinesc condiţiile nece­sa­re acordării statutului de staţiune bal­neoclimatică sau balneară Băile Olă­neşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata şi Ocna Sibiului. Aceste localităţi şi areale sunt situate în zone cu factori climatici benefici, cu condiţii pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi/sau a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării.

Afecţiunile care pot fi tratate prin cure balneare sunt bolile neurologice, ginecologice, profesionale, endocrine, metabolice şi de nutriţie, bolile apa­ratului locomotor, afecţiunile respi­ratorii, afecţiunile O.R.L., cele reuma­tismale, afecţiunile cronice, degene­rative şi abarticulare, cele cardio­vasculare, afecţiunile dermatologice şi afecţiunile hepatobiliare.

Factorii naturali terapeutici, care pot contribui la vindecarea sau amelio­rarea acestor boli sunt apele minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, sulfu­roase, iodate, apele oligominerale hipo şi hipertermale, apa magneziană, apele sărate de mare concentraţie, nă­molul sapropelic, sulfuros, mofetele, bioclimatul sedativ de cruţare sau cu nuanţe de excitare, climatul răcoros, de depresiune intramontană, fără excese termice, şi bioclimatul excitant de stepă.

Buziaşul, exclus din dezinteres

Dintre acestea lipseşte, însă, în mod surprinzător, Buziaşul, deşi aici pot fi tratate o serie de grupe de afecţiuni, de la cele cardiovasculare, la cele neu­rologice, digestive, renale şi circulato­rii. În această staţiune, se pune accent îndeosebi pe procedurile cu factori terapeutici naturali : apa minerală car­bogazoasă, care este folosită în cura externă, sub formă de băi, dar şi în cu­ră internă, mofetele, cum sunt numite emanaţiile de dioxid de carbon, bene­fice pentru circulaţia periferică, şi, nu în ultimul rând, aeroionizarea, întrucât la Buziaş concentraţia aerului este si­milară unei altitudini de o mie de me­tri, deşi staţiunea este situată la 128 m altitudine, bioclimatul fiind propice pentru tratament şi odihnă.

În 1811, la Buziaş s-a deschis pri­mul sezon balnear organizat, totodată înfiinţându-se staţiunea balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria, cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind numit “locul pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însemnate şi îndepărtate se adună”. Tratamentul s-a realizat până la sfârşitul secolului al XIX-lea prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afec­ţiuni ale aparatului urinar, ale colo­nu­lui, stomacului, ficatului, ale căilor res­piratorii, bolile ginecologice, bolile de nervi etc.).

Ca o recunoaştere a impor­tanţei staţiunii, Buziaşul a fost, între 22 - 26 august 1886, gazda celui de al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia. O altă dovadă a prestigiului de care se bucura staţiunea este vizita făcută, în septembrie 1898, de împăratul Franz Jozef şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand. Dezvoltarea ulterioa­ră a staţiunii a fost marcată de desco­pe­rirea, în 1903, a stratului acvifer ar­te­zian, ce a permis introducerea trata­men­tului maladiilor cardiovasculare prin cură externă (băi în apă minerală pu­ter­nic carbogazoasă încălzită). Din 1990, băile minerale se află sub ad­ministra­rea S.C. Tratament Balnear Bu­ziaş S.A.

Cu toate acestea, Buziaşul – prin­cipala staţiune a Timişului care, datori­tă apelor sale, figurează în marile enci­clopedii ale lumii, precum aceea a sa­vanţilor italieni M. Messini şi C.G. Lollo,“Aque minerali del mondo”, sau “Precis d`hydrologie”, a omului de ştiinţă francez A. Morette, s-a impus pe plan naţional şi în străinătate – nu a fost certificată de Ministerul Sănătăţii la statutul de staţiunea balneoclimatică.

Sorin Munteanu (foto), direc­torul S.C. Tra­tament Balnear Buziaş S.A., spune că demersurile de obţinere a statutului de staţiune balneoclimatică intrau în competenţa Consiliului Local, care avea obligaţia să trimită toată do­cumentaţia în acest sens Ministerului Sănătăţii. Ceea ce nu s-a întâmplat… “Din câte am înţeles, Buziaşul se va regăsi în a doua tranşă de staţiuni că­rora le este atribuit statutul de staţiune balneo­climaterică sau balneară. Pro­babil, anul viitor. Buziaşul este, oricum, sta­ţiune de interes naţional, este un sta­tut pe care nu ni-l poate lua nimeni”, mai spune Sorin Munteanu.