Cum comentează parlamentarii de Timiş ridicarea imunităţii parlamentare în 48 de ore?

Pentru a impulsiona combaterea corupţiei şi pentru a evita primirea unor noi rapoarte negative pe această temă de la structurile de specialitate din Bruxelles, Ministerul Justiţiei a lansat Strategia Naţională Anticorupţie 2011 - 2014. Printre cei care au propus amendamente la acest document se numără europarla­mentarul P.D.-L. Monica Macovei, care cere simplificarea proce­du­rilor de ridicare a imuni­tăţii parlamentare, astfel încât acest gen de cereri să fie soluţionate în decurs de 48 de ore. Cum comen­tează, însă, parlamentarii de Timiş ridicarea imunităţii parlamentare în 48 de ore?

Propunere concretă de schimbare a legislaţiei

Pentru ca noua Strategie Naţională Anticorupţie 2011 - 2014, elaborată de Ministerul Justiţiei, să fie cu adevărat efi­cientă, europarlamentarul Mo­nica Macovei a înaintat mai multe propuneri de îmbunătă­ţire a acestui document-cadru, printre acestea, şi accelerarea procedurilor de ridicare a imu­nităţii parlamentare. Potrivit europar­lamentarului, decizia de ridi­care a imunităţii ar tre­bui să se ia de plenul Camerei în maxi­mum 48 ore de la primi­rea cererii, iar votul să fie obli­gatoriu la vedere, pentru ca electoratul să vadă cum votea­ză aleşii şi pentru a evita ascun­derea răs­punderii în spatele votului se­cret, aşa cum este acum. Moni­ca Macovei preci­zează că deci­zia trebuie să se ia fără analiza probelor din do­sar, întrucât “Parlamentul nu judecă, deci nu trebuie să cântă­reasca pro­be­le aşa cum a făcut până acum”, explică Monica Ma­covei. Se aduce în acest sens şi exemplul Ger­maniei, unde la începutul fie­cărei sesiuni par­la­mentare se decide ca toate ce­rerile de ri­dicare a imuni­tă­ţii să se apro­be automat, aces­tea fiind revi­zuite numai dacă ul­terior apar elemente ce indi­că o acuzaţie inventată.

Europarlamentarul mai spune că un proiect de lege care prevede aceste modificări le­gislative a fost depus la Ca­me­ra Deputaţilor, fiind iniţiat de Sulfina Barbu, Sever Voines­­cu şi Raluca Turcan.

Fără reţineri, arestări sau percheziţii

Conform prevederilor le­gis­lative în vigoare, parlamen­tarii se bucură de imunitate de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, neputând fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţi­nuţi sau arestaţi fără încuviin­ţarea Camerei Deputaţilor, după audierea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată se pot face numai de către Parchetul General, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Săvâr­şirea sau descoperirea ulte­rioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, ares­tare sau percheziţie.

“Nu sunt de acord cu folosirea excesivă a imunităţii”

Senatorul P.N.L. Nicolae Robu spune că imunitatea par­lamentară a fost evaluată gre­şit  : “Parlamentarii nu au imuni­­tate, aşa cum are preşedintele, de pildă. Singura imunitate a acestora e legată de declara­ţiile politice. De aceea, faptul că se pune atât de mult accent pe această imunitate parlamen­tară mi se pare o fumigenă de presă. Însă, în principiu, eu sunt împotriva utilizării excesive a imunităţii unui demnitar pen­tru a se proteja de eventualele consecinţe ale încălcării legii”.

“48 de ore, puţin cam scurt”

Ce spun, însă, parlamen­ta­rii despre această decizie? Am solicitat puncte de vedere legate de iniţiativa Monicăi Macovei câtorva parlamentari timişeni, şi de la putere, şi din opoziţie.

Deputatul P.D.-L. Marius Dugulescu consideră că ter­menul de 48 de ore pentru ridicarea imunităţii este prea scurt, putând apărea situaţii în care e imposibil să se con­voace plenul Parlamentului : “Aceas­tă iniţiativă este bine­venită, fiind aşteptată inclusiv pe plan european. Dar pot apă­rea ast­fel de situaţii, joi după-amiază, de exemplu, caz în ca­re tre­buie să se aştepte până luni, pentru ca respectivul caz să poată fi luat în discuţie. Pro­ce­dural, ar trebui totuşi să se meargă pe ideea luării în dis­cu­­ţie a ridicării imunităţii în ur­mătoarea şedinţă de plen”.

“Dacă vrei să treacă o lege, poţi reţine parlamentari care se opun”

Termenul de 48 de ore pen­tru soluţionarea unei solicitări de ridicare a imunităţii parla­mentare i se pare exagerat şi deputatului Niculae Mirco­vici, reprezentant al Uniunii Bulgare din Banat. “Poate 

cineva are pretenţia ca deputa­ţii să fie aduşi cu avionul din toate colţurile ţării şi, indiferent de moment, în patru ore să se dez­bată şi să se aprobe suspenda­rea imunităţii parlamentare a unui deputat 

sau senator. Nu sunt de acord cu astfel de prac­tici. În primul rând, conceptul acesta de «imunitate parlamen­tară» e interpretat greşit. Par­lamentarii pot fi şi ei cercetaţi penal, la fel ca oricare cetăţean al acestei ţări”.Niculae Mirco­vici precizează că singurele drepturi suplimentare de care beneficiază sunt cele legate de interzicerea arestării sau reţine­rii. “Şi există o motivaţie foar­te clară a acestei prevederi : pre­supunând că vrei ca o anumită lege să treacă prin Parlament, lege care, în mod normal, nu în­truneşte majoritatea de voturi pentru a fi adoptată, atunci dis­pui ca trei - patru, zece parla­mentari care se opun actului nor­mativ legislativ să fie reţinuţi sau arestaţi, exact în momen­tul în care legea respectivă se dis­cută în plen, pentru a fi apro­bată. Ulterior, după ce legea respectivă a fost adoptată, le dai drumul şi le spui că a fost o greşeală. În acest fel se poate trece orice act normativ prin Parlament, or, o astfel de situa­ţie nu poate fi permisă. Vorbesc din perspectiva unui parla­men­tar care nu a fost niciodată cercetat penal şi nu a avut pro­bleme cu legea”, spune depu­tatul timişean.

“Propunerea este fără obiect”

Propunerea i se pare una fără obiect deputatului P.S.D. Sorin Stragea, care susţine că prevederile legate de imuni­ta­te, aşa cum erau ele stipulate iniţial, au fost abrogate în 2003, în momentul în care s-a revizuit Constituţia. “Din acel moment, imunitatea parlamen­tară s-a aplicat doar în ceea ce priveş­te declaraţiile politice şi votul. Dacă orice deputat sau senator comite o faptă pe­na­lă, el poate fi anchetat de organele de cer­ce­tare. Problema apare doar în cazul arestării, preve­derile legislati­ve stipulând in­terdicţia arestă­rii sau reţine­rii. Însă asta nu împiedică ancheta”.