Ca o acţiune la indigo a celei de la Siret, din urmă cu o săptămână, marţi dimineaţa, la primele ore, s-au organizat raiduri-fulger într-o serie de puncte vamale din vestul ţării, fiind reţinuţi, la pachet, şi duşi la Bucureşti cu elicopterul zeci de poliţişti de frontieră şi agenţi vamali. Punctele de trecere a frontierei Stamora Moraviţa şi Naidăş au fost blocate temporar, fiind duse la Bucureşti, la audieri, ture aproape complete de vameşi şi poliţişti de frontieră.


Descinderi în forţă simultane

Descinderile de marţi, în număr de peste 130, au început de la ora 6 dimineaţa, fiind vizate locuinţele şi locurile de muncă ale unor vameşi şi poliţişti de frontieră din zona de vest a ţării. Acţiunea a fost coordonată de Di­recţia Naţională Anticorupţie, dar la ea a prticipat şi structura anticorupţie din M.A.I., Direcţia Generală Anticorupţie. Acţiuni similare, la care au par­ticipat aproximativ o mie de forţe de ordine, au avut loc şi în judeţele Argeş, Galaţi, Olt, Ilfov, Maramureş, Suceava, Dolj, Giurgiu şi Dâmboviţa, precum şi în Capitală.
Tonul a fost dat însă la Punctul de Trecere a Frontierei Stamora Mora­viţa, care a fost blocat, marţi diminea­ţă, în jurul orei 6, după ce două auto­ca­re pline cu poliţişti şi ofiţeri D.G.A., co­ordonaţi de procurori D.N.A., au ajuns în punctul de trecere, care a fost blocat până la ora 8. Concomitent, s-au orga­nizat filtre pe drumul dintre Timişoara şi Vama Stamora Moraviţa, iar descin­deri au avut loc şi la locuinţele vame­şilor şi poliţiştilor din Timişoara, fiind atent monitorizate ieşirile din oraş.
Descinderi au avut loc şi în Caraş-Severin, zeci de mascaţi au descins la Vama Naidăş, a cărei activitate a fost blocată, în timp ce pe drumurile din judeţ au fost organizate mai multe filtre. 


La audieri, cu elicopterul

Poliţiştii de frontieră şi vameşii “săltaţi” în cadrul operaţiunilor de marţi de la Stamora Moraviţa şi de la Naidăş au fost transportaţi la Bucureşti pentru audieri cu elicopterul, intero­garea lor începând la ora 14 la D.N.A.
În total, din Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa au fost reţinuţi în prima fază ze­ce poliţişti de frontieră şi cinci lucră­tori vamali. Aceştia au fost duşi la Bucu­reşti cu două elicoptere. Primul a deco­lat în jurul orei 11, având la bord zece poliţişti de frontieră, iar cel de-al doilea a plecat în jurul orei 15. „S-a optat pen­tru acest mod de transport a persoa­ne­lor audiate pentru o mai mare operati­vitate”, ne-a decla­rat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al D.N.A. La Direcţia Regională pentru Ac­cize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, conducerea susţinea marţi seara că încă nu ştie câte persoane au fost reţinute şi nici dacă cercetarea se va extinde şi la alţi angajaţi ai D.R.A.O.V. Timişoara. „Nouă nu ni s-a comunicat absolut nimic în acest sens”, preciza Nicolae Stoican, directorul adjunct al D.R.A.O.V. Timişoara.
În total, peste o sută de persoane, vameşi, poliţişti, dar şi presupuşi tra­ficanţi de ţigări, au fost vizate de des­cinderile care au avut loc la Stamora-Moraviţa şi Naidăş.


35 de persoane cercetate penal la Moraviţa

După cum a anunţat miercuri D.­N.A., din Timiş sunt cercetate penal 35 de persoane, printre care ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră, lucrători vamali la Punctul de trecere a frontie­rei Moraviţa, Sectorul Poliţiei de Fron­tieră Deta, P.T.F. Foeni.
Doi ofiţeri de Poliţie de la P.T.F. Moraviţa, Tănase Cătălin Teodor (şef de tură), şi Felecan Radu Cătălin sunt cercetaţi pentru luare de mită în for­mă continuată şi aderare la un grup infrac­ţional organizat. Lor li se adaugă 19 agenţi de poli­ţie de la P.T.F. Moraviţa : Antoni Dănuţ, Apostol Darius, Ardelean Florentin Claudiu, Bănuţ Petrişor Bogdan, Mateş Ciprian – Marius, Petcov Stoian, Porav Ciprian Ionuţ, Tocaciu Francisc, Ma­rin­cu Răzvan, Chevereşan Oliwer, Co­jocaru Vasile, Bărbosu Ovidiu Marian, Tănase Vasile, Manciu Marius, Alexoaei Ilie, Bârjovanu Ioan, Biliuz Valentin Sorin, Budriş Cornel Florin, Butta Liviu Dănuţ, cercetaţi pentru luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
La Moraviţa, şi şeful Postului de Poliţie, agentul Caramatrac Ion, a ajuns să fie cercetat de D.N.A. pentru luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat. „Lotul” din Timiş a fost întregit de agentul de poliţie Şutea Mihai, de la S.P.F. Deta, cercetat pentru luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat, aceleaşi acuzaţii fiind vehiculate şi în cazul comisarului de poliţie Popa Ioan, şef de tură la P.T.F. Foeni. De asemenea, doi agenţi de poliţie, Ţăpârdea Andrei şi Moaleş Constan­tin, de la P.T.F. Foeni, sunt cercetaţi şi ei pentru luare de mită în formă conti­nuată şi aderare la un grup infracţio­nal organizat.
Descinderile D.N.A. nu au ocolit nici Vama, patru lucrători vamali de la Biroul Vamal Moraviţa – Chirculescu Sorin-Horea, Uiuiu Claudiu-Adrian, Stoian Velimir şi Braga Cristian-Gri­gore – fiind acuzaţi şi ei de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Cercetarea D.N.A. acoperă doar perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011 când, spun procurorii, la nivelul P.T.F. Moraviţa şi P.T.F Foeni, în con­textul existenţei unui grup infracţional organizat, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră împreună cu vameşi au ac­ţio­nat în vederea strângerii de sume de bani sub formă de mită, în schimbul ne­denunţării şi neconstatării unor infrac­ţiuni sau contravenţii comise de per­soa­ne care traficau ţigări sau alcool provenite din Serbia, la trecerea fron­tierei de stat a României. Alegerea mo­mentului favorabil pentru această activitate infracţională se făcea numai după ce şeful de tură al vameşilor şi cel al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului şi pri­meau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât orice fel de controale făcute de instituţiile statului să fie semnalate. Sub co­or­donarea superiorilor, după introduce­rea ilegală în ţară a ţigărilor, unii dintre poliţiştii de frontieră chiar au între­prins acţiuni de protejare a transporturilor de marfă ale traficanţilor, până la de­pozitele ilegale.
Banii era colectaţi de regulă de că­tre vameşi, în tonetele acestora ampla­sate pe sensul de intrare în ţară, fiind împărţiţi apoi, în mod egal, de regulă, la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi cel al poliţiştilor, iar apoi, celorlalţi angajaţi.
Pentru a evita riscul descoperirii de către camerele de vederi puse în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară, dacă exista bănuiala unui transport de marfă mai substanţial, lucrătorii vamali şi poliţiştii nu mai făceau controlul tirului ci, din experienţă, apreciau cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi impuneau mituitorului să dea o sumă de bani în raport cu marfa depozitată în respec­tivul autovehicul. Pentru a trece frontiera cu un bax de ţigări, traficanţii dădeau 50 de euro, iar pentru un cartuş de ţigări, un euro, astfel încât o singură persoană ajungea să dea vameşilor şi şpăgi de 750 euro. În mod similar, la P.T.F. Foeni se permitea pătrunderea în mod ilegal pe teritoriul României a unor transporturi de ţigări şi alcool.
Procurorii anticorupţie au dispus reţinerea a 30 de inculpaţi pe 24 de ore, miercuri urmând să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Faţă de Duduman Dumitru Lucian şi Darie Ioan Marian, agenţi de poliţie la S.P.F. Deta, Verdeţ Gheorghe, de la Biroul Vamal Moraviţa, şi Turlea Emil şi Bratosin Dumitru (ultimii doi supecţi de trafic) s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pe o pe­rioadă de 30 de zile.
Faţă de faptul că, iniţial, au fost mult mai multe persoane duse la au­dieri, reprezentanţii D.N.A. au spus că „în cadrul aceluiaşi dosar penal, procu­rorii efectuează acte de urmărire pe­nală faţă de mai multe persoane, lu­crători de poliţie de frontieră, contro­lori vamali şi alte persoane implicate în traficul ilegal cu ţigări”.
Curtea de Apel Bucureşti a admis miercuri cererea de arestare a primi­lor 15 vameşi şi poliţişti din „lotul Sta­mora Moraviţa”, emiţând mandate pentru 29 de zile. 
Curtea de Apel Bucureşti a jude­cat cererea de arestare preventivă a lui Cătălin Teodor Tănase (şef de tură PTF Moraviţa), Stoian Petcov, Radu Cătălin Felecan, Ioan Cornel Popa, Flo­rentin Claudiu Ardelean, Răzvan Ma­rincu, Dănuţ Antoni, Oliwer Chevere­şan, Andrei Ţăpîrdea, Ciprian Ionuţ Porav, Cirprian Marius Mateş, Darius Apostol, Francisc Tocaciu, Petrişor Bogdan Bănuţ şi Mihai Adrian Şutea.
Cei 15 pot contesta decizia Curţii de Apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


Lotul „Naidăş”, o filieră similară celei din Timiş

După raidurile similare celor din Timiş făcute la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş, procurorii D.N.A. au anunţat că fac cercetări penale faţă de 15 de inculpaţi, între care 11 lu­crători de poliţie de frontieră (trei ofiţeri – Bărăgan Valentin Ionică, şe­ful P.T.F. Naidăş, Cean Orlando Gabriel şi Herdi Ioţa, şi opt de agenţi – Bîlbă Ion, Chiriţoiu Victor, Ciobotariu Clau­diu, Dăgăliţă Ion, Junc Adrian Ilie, Mun­tea Sabin, Radu Adrian Ilie şi Luca Cris­tian Daniel) şi patru lucrători vamali (Iovanovici Dalibor, Mihăilă Camelia, Verdeţ I. Gheorghe, Ţinte Ovidiu Gelu), pentru acuzaţiile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat. În acest caz, traficanţii de ţigări lă­saţi să treacă frontiera cu „marfă” achitau aproximativ 50 de euro pentru un bax, respectiv cinci lei sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări, astfel că, în unele situaţii, se încasau sume cuprinse între 2.000 şi 2.700 de euro pe o singură tură.
În continuare, în cadrul fiecărei ture, spre sfârşitul programului de lucru, se împărţeau banii, însă nu între lucrători ca în Timiş, ci la nivel de şefi, care îm­părţeau mai departe banii subor­donaţilor. Cuantumul banilor primiţi de către fie­care membru al grupului infrac­ţional de­pindea de postul în care îşi desfăşura activitatea în schimb, aşa încât cei direct implicaţi în actul de luare a mitei sau cei care asistau nemijlocit la aceste acte primeau o sumă mai mare spre deose­bire de ceilalţi. În acest sens, lucrătorii grupării infracţionale erau plasaţi în locuri şi momente de interes, aşa încât să se evite interpunerea în „procesul lucra­tiv” a persoanelor care îşi desfăşu­rau activitatea în mod corect.
În cadrul grupului infracţional or­ganizat, pe lângă activitatea de împăr­ţire a mitei, o serie de poliţişti de frontieră care aveau şi calitatea de şef de tură sau de grupă, respectiv Herdi Ioţa şi Cean Orlando Gabriel, şi-au asumat, spun procurorii D.N.A., şi atribuţii de coordo­nare a activităţilor: cunoaşterea şi darea acceptului pentru transporturile ile­gale de ţigări şi repartizarea poli­ţiş­tilor pe posturi. În ceea ce-l priveşte pe Bă­răgan Valentin Ionică, şeful P.T.F. Naidăş, acesta este acuzat că a bene­ficiat, în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de lucrătorii de poliţie cu titlu de mi­tă, a cunoscut activitatea infracţională desfăşurată în punct şi a asigurat cadrul propice derulării întregii activităţi infracţionale prin omisiunea de a-şi controla subor­donaţii.


“Şahul” corupţiei”, în viziunea Pro Lex

În urma reţinerilor făcute marţi di­mineaţa, Sindicatul Naţional al Poliţiş­tilor şi Vameşilor „Pro Lex” a avut o reacţie promptă, precizând că aceste acţiuni reprezintă episodul sacrifi­carea pionilor. În opinia conducerii „Pro Lex”, aceste mostre de mică corupţie sunt doar o bucată dintr-un mare tablou al corupţiei în vămi.
 „Contrar percepţiei publice, sub aspectul sumelor obţinute, înainte de aderarea la U.E. vămile de interior erau mai importante decât vămile de fron­tie­ră, iar după intrarea în U.E., acci­zele sunt mai importante decât vămile. Sumele pot proveni din colecta zilnică a micului trafic şi a mărfurilor subeva­luate cantitativ sau valoric, precum şi din diferenţa de încadrare tarifară. De asemenea, sume importante de bani sunt platite sub formă de abona­ment sau finanţare a campaniilor elec­torale. Sumele sunt colectate printr-un sistem organizat şi centralizat cu destinaţie către persoane care finan­­ţeaza parti­dul, prin excepţie, către persoane po­litice conform negocierii în cadrul partidului”, precizează Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului „Pro Lex”. 
În opinia sa acest sistem al corupţiei generali­zate e făcut funcţional prin promovarea temporară a şefilor de tura, şefilor de vamă şi directorilor de regio­nale, permutări de lucratori vamali prin îndepărtarea unora şi aducerea altora, aducerea în funcţii de conducere a unor persoane ce nu aveau cunoştinţe în ce­ea ce pri­veşte legislaţia vamală, muta­rea lucră­to­rilor vamali fără decontarea cheltuie­lilor de deplasare sau cazare şi îndepăr­tarea, schimbarea din funcţii sau destituirea lu­crătorilor vamali care au descoperit fraude sau nereguli săvârşite de firme protejate.
Tot potrivit „Pro Lex”, sistemul organizat din vămi poate fi comparat cu o tablă de şah, unde „pionii” sunt lucră­torii vamali, ”caii” – colectorii – şefi de tură, şefi de vama, lideri de sindicat, „ne­bunul” sau coordonatorul, persoana in­dispensabila – liderul de sindicat şi/sau director A.N.V., „tura” – şeful A.N.V. şi directorii direcţiei supraveghere vamală, proceduri, resurse umane, iar „regina” – partidul politic, membrii importanţi din partid care pot decide numirea şe­fului şi directorilor A.N.V. şi A.N.A.F.  „O parte dintre aceste piese au fost prezentate în mass-media, de-a lungul timpului, cu dovezi materiale, însă au rămas doar ştiri de presa, fără o finalitate sub aspectul tragerii la răs­pundere. România nu este pregătită pentru schimbare, presa nu este dis­pusă să prezinte numele pieselor im­portante de şah, sistemul de represiu­ne este funcţional şi, pentru siguran­ţă fizica, nu sfatuim pe nimeni sa în­cerce sa completeze tot puzzle-ul. Ce­ea ce ajunge la populaţie este doar ceea ce rezultă din dispute politice, dar, de cele mai multe ori, cu finalitate doar sub aspectul ascensiunii sau decăderii politice. Prin excepţie, pot fi sacrifi­caţi pionii, rareori caii şi niciodată alte piese”, specifică reprezentanţii „Pro Lex”.
Vasile Lincu e de părere că, dacă nu ar exista prejudiciile imense cau­zate de aceste filiere ale şpăgii, Ro­mânia nici nu ar fi avut nevoie să ia dureroasele măsuri de austeritate bu­getară. „Sumele colectate reprezintă un procent foarte mic în comparaţie cu profitul rezultat din neplata drepturi­lor vamale, iar paguba la bugetul de stat nu poate fi evaluată în cifre. Re­nunţarea numai la acest sistem de colectare ar fi fost suficient sa aco­pere sumele de bani economisite prin reducerea veniturilor bugetarilor şi pensionarilor”, spune Vasile Lincu.


Reacţie promptă din partea M.A.I.

În replică la aceste declaraţii ale Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a declarat că unii lideri de sindicat din poliţie nu sunt străini de corupţia din vămile române, făcând apel la aceştia să se poziţio­neze într-un anumit fel faţă de acest fenomen. „Am o rugăminte la liderii de sindicate: să se poziţioneze într-un anumit fel ca să ştim şi noi dacă sunt alături de noi sau se poziţionează cu acei oameni care săvârşesc fărăde­legi”, a precizat Traian Igaş. 
Întrebat dacă va declanşa o an­chetă internă în urma neregulilor des­coperite la Poliţia de Frontieră, Traian Igaş a declarat că va analiza situaţia, urmând să ia o decizie în acest sens, atunci când va avea toate datele ne­cesare.
Totodată, întrebat cum influen­ţea­ză acţiunile din vămi momentul aderării României la Schengen, ministrul Igaş a precizat că aceste demersuri au fost în­cepute în urmă cu mult timp şi că struc­turile ministerului îşi fac datoria, in­clusiv în ceea ce priveşte securitatea frontierelor şi demascarea angajaţilor corupţi. Astfel, consideră Igaş, aceste acţiuni ar trebui să fie un semnal pozitiv pentru Europa.
În replică la afirmaţiile legate de o structură asemănătoare unei table de şah a filierelor de corupţie, preşedintele Train Băsescu a declarat la rândul său : „Eu îmi doresc să se ajungă la «regina» acestui sistem. Dacă aceştia ar avea minim de decenţă ar trebui să spună ce ştiu. Este un moment în care putem curăţa un sistem întreg. A ne limita strict la ofiţerii de poliţie şi la vameşi este puţin..”
Train Băsescu a recunoscut că acţiunile întreprinse în Vămi au ple­cat de la o şedinţă a C.S.A.T., unde s-a discutat problema averilor vameşilor dobândite cu bani negri. „Noi trebuia să probăm că este o luptă anticorupţie reală şi nu o chestiune de faţadă. Totul a pornit de la un document care enumeră practicile evazioniste din domeniul fiscal şi vamal. Am primit documentul în vara acestui an şi imediat am convocat C.S.A.T. Ope­raţiunea durează de atunci”, a de­clarat Traian Băsescu.


Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de Interne : „Amploarea fenomenului ridică semne de întrebare”

Începând de marţi, au existat des­tule opinii critice legate de această ac­ţiune de curăţenie demarată în vămi, aducându-se argumentul că acest fe­no­men nu e o noutate, şi ar fi trebuit com­bătut de foarte multă vreme, până să ajungă la o asemenea amploare. Fostul ministru de Interne, Constantin Du­du Ionescu, ne-a declarat în legătură cu aceste abordări ale campaniei antico­rupţie de la frontieră : „E adevărat, corupţia din vămi nu reprezintă o ches­tiune de moment. Dar nici lupta anti­co­rupţie nu e una de moment, ea tre­buie desfăşurată în formă continuantă pen­tru a obţine rezultate. Nu poţi spune că eşti în stare să eradichezi corupţia, ai fi un naiv să crezi aşa ceva. Însă într-adevăr, amploarea la care a ajuns acest fenomen al corupţiei la graniţă e de natură să ridice un mare semn de în­trebare. Această amploare denotă clar că sistemul are probleme şi că trebuie să facem în aşa fel încât să punem mai mult accentul pe prevenirea unor astfel de situaţii. Nu văd de ce trebuie să existe un moment de determinare al luptei anticorupţie, pentru că nu poţi spune că o campanie anticorupţie o începi azi şi o termini mâine”.


“Avertizori” de controale la Vama Naidăş

Potrivit documentului prin care se cere arestarea preventivă a şefului de la P.T.F. Naidăş, Valentin Bărăgan, acesta şi-ar fi anunţat subalternii cel puţin o dată de riscul existenţei unor controale, solici­tând încetarea temporară a luării de mită.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anti­corupţie arată în referatul cu propunere de arestare a unuia din loturile de 15 lucrători de la vama Naidăş că Valentin Bărăgan a avut rolul de a anunţa “imi­nen­ţa unor controale pe linie ierarhică, sco­pul fiind acela de a nu se periclita acti­vi­tatea infracţională şi traficul de ţigări”.
Astfel, procurorii arată că, în 9 ianuarie 2010, Bărăgan l-a chemat la el pe vameşul Dalibor Iovanovici căruia i-a spus să fie oprite temporar activităţile ilegale care se comiteau la Naidăş.   
Procurorii anticorupţie relatează un alt caz inedit când unul dintre poliţiş­tii de frontieră de la Naidăş i-a povestit unuia dintre investigatori sub acoperire cum în cazul unui control mai vechi s-a ajuns la ascunderea banilor sub covoa­re­le vameşilor.
Procurorii mai arată că, în 20 noiem­brie 2010, poliţistul de frontieră Cristian Daniel Luca i-a povestit investigatorului sub acoperire Grund un episod din acti­vitatea infracţională anterioară când au fost obligaţi să ascundă banii încasaţi ca mită din cauza unui control, subliniind că erau atât de multe bancnote încât nu aveau unde să le ascundă de aşa manieră încât să nu fie sesizate. “Şi-am luat din ei! Deci nu toţi! Şi-am pus la vameşi. Aveau preş din ăla gros, care nu se cunoştea când călcai cu piciorul.... Am pus acolo, am pus sub covor pe la noi prin cameră... Acolo era o chiuvetă... Deci... În noaptea aia o curs chiuveta... Dar culmea, nu mai erau banii acolo!”, i-a spus poliţistul Luca investigatorului Grund în timpul relată­rii sale, potrivit procurorilor DNA.
În referatul Direcţiei Naţionale Anti­corupţie, procurorii anticorupţie mai pre­zintă, prin prisma unor înregistrări am­bientale, târguielile pe care le făceau lu­crătorii acestei instituţii privind mita în cazul celor care pe lângă bani optau şi pen­tru o mită în produse, precum jamboane de porc, vegeta, băutură fină sau ţigări. 
Cel mai sugestiv caz prezentat de procurorii anticorupţie este cel al şefului PTF Naidăş, Valentin Ionică Bărăgan, care în 9 decembrie 2010 i-ar fi cerut unui alt lucrător, Cristian Borceanu, “să-i dea două jamboane de porc şi trei kilograme de Vegeta”. Bărăgan a propus ca la mo­mentul împărţirii banilor luaţi cu titlul de mită în tura respectivă, Borceanu să ia 240 de lei pentru achiziţionarea acestor produse.
Totodată, înregistrările ambientale redate în actul procurorilor denotă şi dispreţul pe care lucrătorii de la punctul Naidăş îl aveau faţă de mituitorii lor, în referat regăsindu-se nu­meroase exem­ple preluate din înregistră­rile ambien­tale, în care vameşii sau lucrătorii de poliţie îi jignesc sau îi înjură pe cei care le dau bani.
O înregistrare ambientală din 13 decembrie 2010 care îl are ca protago­nist pe lucrătorul vamal Gheorghe Verdeţ arată cum acesta l-a insultat pe mituitor pentru că “a dat atât de puţin”: “Hai du-te! Nu mai sta, măi! Ce! Păi tu ai tupeu fantastic jegosule! Cât aţi dat? Păi numai 200, băi!.”