În perioadele cele mai precare din punct de vedere economic sau politic ale secolului XX s-au înregistrat puseuri ale mişcărilor anarhiste, care urmăreau eliminarea oricărei autorităţi a statului şi desfiinţarea ordinii sociale. Anarhiştii au revenit în prim-plan, odată cu debutul crizei economice, găsindu-şi aliaţi de nădejde în grupările de extremă dreapta.


O grupare “retro”

Organizarea în ultimele luni, cu precădere în spaţiul vest-european, a unor acţiuni de sabotaj, a unor atentate şi acte de huliganism cu prejudicii foar­te mari, precum şi a unor manifestaţii neautorizate, soldate cu încăierări cu for­ţele de ordine, a reconfirmat faptul că au revenit în actualitate grupările anar­histe, care nu mai activaseră în spaţiul european cel puţin din anii ‘70, când con­testarea autorităţii statului devenise o parte integrantă a filozofiei mişcării hippy.

Europol a contabilizat infracţiu­nile comise de grupările anarhiste în spaţiul european şi a ajuns la concluzia că anul trecut activitatea anarhiştilor crescuse cu 43% faţă de anul anterior. Regiunile vizate de militanţii de extre­mă stângă şi anarhişti sunt în special Italia, Spania şi Grecia. Mişcările şi ac­ţiunile violente ale anarhiştilor au avut ca ţintă statul, ambasade sau institu­ţiile financiare, Poliţia şi sistemul judi­ciar din mai multe ţări europene. „Mi­litanţii anarhişti caută să ridice nivelul tensiunilor atunci când sunt probleme. Ei exploatează fiecare astfel de oca­zie”, declara presei italiene Marco Boschi, expert în criminologie, la Universitatea din Florenţa.  


Bătăile între Poliţie şi anarhişti, la ordinea zilei în Grecia

În spaţiul european, statele în care curentele anarhiste s-au manifestat violent sunt cele care au fost cel mai afectate de recesiune.

În Grecia, de pildă, curentele anar­histe s-au angajat pe parcursul anului trecut în confruntări violente frecvente cu forţele de ordine. În acest sens, anar­hiştii aveau o strategie foarte bine pusă la punct, infiltrându-se în manifes­ta­ţiile organizaţiilor sindicale.

Astfel, în luna mai a anului trecut, Poliţia a fost nevoită să folosească gaze lacrimogene la Atena, împotriva unor manifestanţi care au început să devas­teze Ministerul Finanţelor, în timpul unui protest sindical, incidente similare fiind semnalate şi la Salonic.

Confruntările, care s-au repetat pe parcursul mai multor zile, au avut ace­eaşi desfăşurare, izbucnind în momen­tul în care câteva zeci de tineri anarhişti, înar­maţi cu bâte, infiltraţi printre sindica­lişti, au atacat cordonul forţelor de ordine instalat în faţa Ministerului de Finanţe. 

La Salonic, sub pretextul protes­telor organizate de Ziua Muncii, Poliţia a fost nevoită să riposteze cu gaze la­crimogene pentru a “calma” anarhiştii infiltraţi printre sindicalişti, şi doar aşa agitatorii au fost dispersaţi, după ce aproximativ 250 de persoane au vanda­lizat cu bare de fier mai multe banco­mate şi magazine.


Sabotaj la Jocurile Olimpice de la Vancouver

Anul trecut, şi grupările anarhiste americane şi-au trecut în palmares o serie de incidente notabile, cel mai mediatizat fiind cel din ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de la Vancouver.

Pe 12 februarie, cu câteva ore îna­inte de deschiderea Jocurilor Olimpice, manifestanţii au perturbat parcursul caravanei publicitare care preceda fla­căra olimpică. A doua zi, aproximativ 100 de anarhişti, îmbrăcaţi în negru şi cu măşti pe faţă, au provocat incidente în centrul oraşului Vancouver, în prima zi a Jocurilor Olimpice, spărgând vitrinele magazinelor din zonă. Manifestanţii au aruncat cu diverse obiecte în forţele de ordine şi au avariat mai multe maşini şi autobuze. Doi poliţişti au fost răniţi în aceste incidente.

Conform Poliţiei, presupusul con­ducător, care se prezintă drept anar­hist, a fost prezent la ambele mani­fes­taţii.


Colete explozive trimise la ambasade

Un alt eveniment atribuit grupă­rilor anarhiste care a pus pe jar la sfâr­şitul anului trecut autorităţile italiene a fost cel referitor la expedierea de co­lete-capcană la sediile mai multor am­basade din Roma. Poliţia a trebuit să efectueze verificări la sediile tuturor mi­siunilor diplomatice din Roma, după expedierea de bombe sub formă de colete la toate ambasadele din oraş. De la început autorităţile italiene au precizat că analizează ipoteza unor atacuri anarhiste, fiind examinată şi po­sibilitatea implicării unor grupuri si­milare din Grecia. Potrivit ancheta­torilor citaţi de presa italiană, explozi­bilii se aflau în plicuri galbene identice, iar pachetele erau de mărimea unei ca­sete video.

În urma exploziilor, două persoane au fost rănite, la Ambasadele Elveţiei şi statului Chile din Roma. Incidentul de la Ambasada Elveţiei a avut loc la poarta de intrare în curtea instituţiei. La sediul misiunii diplomatice a fost trimis un colet care a explodat în timp ce un agent de securitate l-a deschis pentru a-l verifica. În urma acestor atentate, ambasadele din Roma au fost plasate în stare de alertă generală.

După câteva zile o grupare anar­histă, Federaţia Anarhistă Informală, a revendicat cele două atentate într-un mesaj găsit în apropierea uneia dintre persoanele rănite. “Am decis să ne fa­cem auzită vocea, prin cuvinte şi fapte. Să distrugem acest sistem de domi­na­ţie. Trăiască Federaţia Anarhistă Infor­mală, trăiască anarhia”, se preciza în mesa­jul ajuns în posesia Poliţiei Anti­terorism, semnat Federaţia Anar­histă Informală, celula revoluţionară Lam­bros Fountas.

“Urmărim pista anarhistă insur­gentă”, declarase anterior ministrul de Interne, Roberto Maroni. În opinia lui, indiciile care permit orientarea către această pistă “provin din episoadele similare care s-au produs în noiembrie în Grecia”. Roberto Maroni făcea refe­rire la un incident asemănător sem­nalat în Grecia, unde 14 pachete-cap­cană au fost expediate pe adresele li­derilor german, Angela Merkel, ita­lian, Silvio Berlusconi, şi francez, Ni­colas Sarkozy, precum şi ale mai multor instituţii şi ambasade europene.

Aceste atentate, care s-au soldat cu rănirea unei persoane, au fost atribuite de Poliţia greacă anarhiştilor locali. Celula care a revendicat atentatele de la Roma, Lambros Fountas, poartă numele anarhistului grec ucis în martie la Atena, în cadrul unei confruntări cu Poliţia.

“Este un fapt grav, o ameninţare gravă la adresa reprezentanţelor di­plomatice”, a declarat Franco Fratti­ni, ministrul italian de Externe, cerând să se evite “alarmismul”.

În urma exploziei de la Ambasada din Roma, ministrul elveţian de Externe, Micheline Calmy-Rey, a condamnat "aceste acte odioase şi de neiertat cu cea mai mare fermitate”.

Parchetul din Roma a deschis o anchetă sub conducerea procurorului adjunct Pietro Saviotti, şeful celulei an­titeroriste, pentru atentat cu finalita­te teroristă, însă până în prezent nu au putut fi identificaţi expeditorii.


Nunta regală, prilej de revolte în Anglia

În Marea Britanie mai multe gru­pări anarhiste au anunţat că pregătesc proteste violente la nunta Prinţului William cu Kate Middleton, progra­mată pentru 29 aprilie.

Anarhiştii sunt hotărâţi să pro­voace haos la Londra şi să strice ce­remonia. Festivitatea din 29 aprilie va constitui punctul culminant al mani­festaţiilor violente împotriva auto­rităţilor britanice, planificate de anarhişti. Potrivit presei din Marea Britanie, 300 de membri ai orga­ni­zaţiei anarhiste Network X s-au întâlnit recent în oraşul Manchester, unde au pus la punct ultimele detalii ale unui presupus asediu asupra Londrei, în care ameninţă că vor distruge secţii de poliţie şi clădiri ale Guvernului. Li­derul grupării este un fost profesor uni­versitar, ostil faţă de Guvernul britanic şi instituţiile acestuia.