Curţile interioare, tema Strassenfest-ului de pe Augustin Pacha

Asociaţia culturală Ariergarda continuă programul de valorificare a patrimoniului cultural al Cetăţii Timişoarei. În acest an i-a venit rândul să fie sărbătorită şi scoasă în faţă, străzii Augustin Pacha, care impresionează prin curţile interioare. Vernisaje, teatru, dezbateri şi muzică vor fi găzduite în curtea interioară a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş. Manifestări prin care membrii asociaţiei trag un nou semnal de alarmă cu privire la necesitatea pietonizării străzilor din centrul oraşului şi exploatarea acestora pentru turismul cultural.

Au fost Emanuil Ungureanu, Eugeniu de Savoya şi Florimund Mercy

În urmă cu trei ani, Asociaţia culturală Ariergarda a lansat un program amplu de valorificare a patrimoniului cultural al Cetăţii Timişoarei, prin organizarea de activităţi cultural-artistice pe anu­mite străzi istorice din centrul oraşului. De atunci, în fiecare an au fost sărbătorite străzi ale că­ror clădiri au o istorie specială ca­re trebuie scoasă la lumină, pen­tru a se atrage atenţia asupra uno­ra dintre ele, ce sunt lăsate cu intenţie sau nu în paragină, deşi aceşti martori ai istoriei pot atra­ge numeroşi turişti interesaţi de multiculturalitatea specifică ora­şului de pe Bega, explică iniţia­torii proiectului.

Prin acţiunile ei, Ariergarda militează pentru pietonizarea cen­trului istoric al Timişoarei, care astfel ar fi pus cu adevărat în va­loare. Străzile trebuie eliberate de traficul auto şi de cablurile sus­pendate, atârnate urât pe clădi­rile istorice, şi trebuie promovată în schimb arta stradală, un con­cept care se practică în marile oraşe europene.

La Timişoara, proiectul a de­butat cu sărbătoarea străzii Ema­nuil Ungureanu, organizată în 18 octombrie 2008, având ca scop punerea în valoare a patrimoniu­lui multicultural urban al străzii, de­finitoriu pentru secolul al XVIII-lea. A fost prezentată istoria stră­zii, a unor clădiri construite înce­pând cu anul 1758, a fost recitată poe­zie şi proză pe stradă, s-au spus poveşti legate de istoria străzii, s-au organizat expoziţii de artă plas­tică, concerte de muzică şi, nu în ultimul rând, a fost prezen­tat pro­iectul „Promovarea turis­mului cultural informatizat: Isto­ria stră­zii Emanuil Ungureanu”.

Proiectul a continuat şi în 2009, cu Sărbătoarea străzii Eu­geniu de Savoya, când, după plim­bări cu caleşti, cu figuranţi costu­maţi în haine de epocă, s-au pur­tat discuţii şi prezentări despre istoria străzilor Timişoarei, cu is­toricii Ioan Haţegan, Mihai Opriş, Andraş Kiss şi Stevan Bugarski.

Anul trecut s-a decis ca săr­bă­torită să fie strada Mercy, cu Palatul Mercy, reşedinţa guver­natorului Banatului, Florimund Mercy, imobil care mai bine de o sută de ani a servit ca închisoa­re. Legenda spune că între cele două clădiri ar exista un tunel prin care odinioară puşcăriaşii treceau, ca pe o Punte a Suspi­ne­lor, din temniţă până în tribunal şi viceversa.

Strada Augustin Pacha, sărbătorită după modelul Strassenfest

În acest an a venit rândul unei alte străzi din centrul istoric al vechii cetăţi să fie promovată într-un eveniment multicultural după modelul german Strassen­fest, strada Augustin Pacha. Aceas­ta va fi sărbătorită în 29 octom­brie, prin teatru, muzică şi lecţii de istorie, toate manifestările fiind găzduite în curtea interioară a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Timiş. După cum ne-am obişnuit din anii trecuţi, la sărbătorirea celorlalte străzi, evenimentul va lua startul, la ora 11, cu o pre­zentare a poveştilor clădirilor şi a curţilor interioare de pe strada Augustin Pacha, în maniera isto­ricului Ioan Haţegan.

Manifestările vor continua cu vernisajul“Karl Brocky şi epoca sa”, la ora 11.30, tablourile pictorului putând fi admirate la Muzeul de Artă, din Piaţa Unirii. Tot în cadrul sărbătorii străzii Augustin Pacha, Asociaţia cultu­rală Avangart va pune în scenă, la ora 12.30, piesa de teatru stra­dal “Episcopul, Hitler şi securi­tatea”, de William Totok. Nu vor lipsi nici discuţiile prilejuite de eveniment. La ora 13, tot în cur­tea interioară a Direcţiei pen­tru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cul­tural Naţional, va avea loc o dez­batere pe tema “Tribuna Civi­că – Strada istorică : perspective cul­turale, turistice, social-econo­mi­ce”, dezbatere la care vor par­ti­cipa autorităţi publice, perso­na­lităţi culturale şi lideri de opinie, discuţiile fiind moderate de către istoricul Vasile Docea, confe­renţiar universitar doctor la Uni­versitatea de Vest.

Dezbaterea va fi urmată de noi discuţii, la ora 14, pe tema “Li­teratură şi muzică într-o curte in­terioară”, de această dată sub grija scriitorului Viorel Marineasa.

Sărbătoarea străzii se va în­cheia cu un nou vernisaj, de aceas­tă dată al expoziţiei cu tema “Curţi interioare”, eveniment care va lua startul la ora 15.

De fapt, pe tot parcursul sărbătoririi străzii Augustin Pacha tema va fi “curţi interioare”, pen­tru că această stradă are câteva curţi foarte fru­moase, valoroase din punct de vedere arhitectural.«Din păcate, multe sunt într-o stare jalnică astăzi şi ar avea nevoie de lucrări de renovare urgente, însă care să respecte istoria. Ne dorim foarte mult să fie restaurate şi valori­ficate, altfel decât prin intrarea unor restaurante în acel spaţiu, pentru că reprezintă tocmai punc­tul forte al acestei străzi isto­rice”, explică scriitorul Daniel Vighi, preşedintele Societăţii Culturale Ariergarda.

Pledoarie pentru pietonizarea centrului istoric

De altfel, spune Daniel Vighi, intenţia membrilor Asociaţiei Arier­garda este tocmai punerea în valoare a clădirilor de patri­moniu şi a unor străzi din centrul istoric al Timişoarei care poartă nume emblematice. “Urmărim pro­movarea patrimoniului ca va­loare turistică şi culturală şi, tot­odată, pietonizarea zonei între Ca­tedrala Mitropolitană şi Piaţa Uni­rii, la Domul Catolic pentru turism. De fiecare dată facem o pledoarie pentru acest lucru. În cei trei ani am făcut câţiva paşi în proiectul nostru şi sperăm să reuşim. Am propus ca măcar strada Vasile Alecsandri, care traversează tot centrul istoric, să fie eliberată de maşini. Pentru că nu putem face tu­rism cultural, artă stradală prin­tre maşini”, spune Daniel Vighi.

Potrivit acestuia, prin acest proiect, demarat în urmă cu trei ani, se doreşte construirea unei comunităţi stradale şi se prezintă în fiecare an o altă stradă cu is­toricul ei, pentru că mulţi păşesc pe ele fără să le cunoască trecu­tul, pentru că la Timişoara nu exis­tă o cultură a străzii. Un al doilea obiectiv care este urmărit prin acest program de valorificare a patrimoniului cultural, mai spune profesorul Vighi, este folosirea resurselor facultăţilor şi liceelor cu profil artistic din Timişoara, în sensul că “tinerii artişti tre­bu­ie scoşi dintre pereţii instituţiilor şi aduşi în stradă pentru a-şi face mâna. Să picteze în faţa timişore­nilor şi să le prezinte acestora lu­crările pentru a se putea bucura mai uşor de ele”.

Episcopul Pacha, condamnat la 18 ani de carceră de regimul comunist

Augustin Pachaa fost primul episcop al nou-în­fiin­ţatei pe atunci Dieceze de Timişoara. S-a născut în satul Moriţ­feld (azi Mău­reni, Caraş-Se­verin), într-o familie de şvabi bănăţeni, fiind unul dintre cei 13 copii ai aces­teia. Este hirotonit preot la 12 august 1893, fiind numit deja la vârsta de 36 de ani canonic onorific şi decorat cu ordinul ponti­fical „Pro Ecclesia et Pon­tifice”. Din anul 1911, pri­meşte titlul de „Canonicus a latere”, ocu­pând totodată funcţia de can­celar epis­co­pal. La 3 aprilie 1927, este numit de către Sf. Scaun ca episcop titular de Lebedus şi admi­nistrator apostolic al Epis­copiei de Timişoara, o lună mai târziu fiind consa­crat episcop titular de Lebe­dus în Dom, iar trei ani mai târ­ziu, episcop diecezan de Ti­mi­şoara, fiind primul epis­­cop ce a purtat vreodată acest titlu.

În 1948, Dieceza de Ti­mişoara este degradată la ran­gul unui decanat (pro­to­popiat), activitatea ordine­lor religioase calugăreşti şi a asociaţiilor catolice fiind total interzisă, iar semina­rul teologic şi toate şcolile confesionale catolice, con­fiscate. Augustin Pacha a încercat să găsească un modus vivendi acceptabil pentru toate naţio­nalităţile care aparţineau Bisericii catolice în regiu­nea tra­di­ţio­nal multietnică a Bana­tului şi va fi adesea acuzat de colaborare cu na­ziştii. În timpul procesului, episcopul Pacha a explicat că a încer­cat să îl convingă pe Hitler să intervină împotriva agi­taţiilor anticatolice ale na­ziştilor bănăţeni, sperând că va reuşi să salveze cel pu­ţin învăţământul religios din şcolile confesionale ger­mane. Punctul culminant al persecuţiei declanşate îm­potriva episcopului şi Bi­sericii Catolice din Banat, o dată cu instaurarea regi­mu­lui totalitar comunist, l-a re­prezentat arestarea la 18 iu­lie 1950, în casa parohială din Caraşova, a bătrânului episcop diecezan. Episcopul Pacha, atunci în vârstă de 80 de ani, a fost condamnat la 18 ani de carceră, zece ani pierderea drepturilor cetă­ţeneşti, precum şi obli­gat la plata unor amenzi con­side­ra­bile. Ar fi urmat să poată fi eliberat la vârsta de 100 de ani. A făcut trei ani de car­ceră, la Sighet, alături de toţi ceilalţi epis­copi mar­tiri ai Bisericii Ca­tolice din Ro­mânia, iar în 1954, la 1 iu­nie, fiind grav bolnav de can­cer şi aproa­pe orb, este gra­ţiat şi se în­toarce la Ti­mi­şoara. Starea sănătăţii sa­le s-a înrăutăţit, iar în 4 no­iem­brie s-a stins din via­ţă, un număr impre­sionant de cre­dincioşi luând parte la funera­liile sale, din 8 no­iembrie 1954.