In situatia actuala, in care Sanatatea risca sa intre in colaps, in care Politia si Educatia nu sunt nici ele departe de un blocaj financiar, in care medici, politisti si profesori inteleg, in lipsa de alternativa, sa-si faca meseria, chiar daca protesteaza, cerandu-si drepturile si intrarea in normalitate, Justitia a gasit de cuviinta sa duca protestul la forme extreme, desi nu este nici pe departe categoria cea mai oropsita financiar, din contra. Isi permite sa forteze nota, avand doua avantaje puternice, unul dat de statut - puterea judecatoreasca, statut care le permite magistratilor sa-si acorde lor insisi sentinte definitive si irevocabile favorabile -, si de conjunctura - apropierea alegerilor prezidentiale, care, se stie, nu se pot derula fara prezenta procurorilor. Ce acuza, in fond, protestatarii? "Includerea in proiectul legii unice de salarizare a unor prevederi a caror aplicare ar duce la scaderea ingrijoratoare a veniturilor magistratilor, cu incalcarea principiului drepturilor castigate si care ar crea discriminari in raport cu celelalte autoritati ale statului, riscul blocarii intregii activitati din cauza subfinantarii sistemului judiciar (lipsa fondurilor pentru plata expertizelor, furniture, carburant, expedierea citatiilor) si impactul negativ pe care il au asupra activitatii magistratilor actiunile publice concentrate de defaimare a intregului sistem de justitie". Prin urmare, pana la solutionarea problemelor pe care le revendica, magistratii si-au propus si si-au obtinut regim de lucru part-time pe unele paliere, blocarea muncii pe altele si, luand in calcul trenarea problemei, ameninta cu sabotarea alegerilor prezidentiale.
De unde, insa, virulenta si radicalismul acestea, in conditiile in care doua dintre revendicari vizeaza probleme vechi? 1. Subfinantarea sistemului (si, cum spuneam, acelasi neajuns se resimte si in cazul altor institutii, la fel de importante ca si Justitia sau, din punctul de vedere al omului care are nevoie de ele, mai importante sau cele mai importante). 2. "Defaimarea intregului sistem de justitie", pe care reprezentanti ai magistratilor, ai procurorilor o tot invoca, de ani de zile, fara sa fi facut ceva concret, pana acum, pentru repararea acestei imagini in afara lamentatiilor publice - atitudine care face rau oamenilor profesionisti si corecti, a celor care nu vand rechizitorii si sentinte. Ramane, ca motiv real al declansarii protestelor, revendicarea legata de salarizare.
Un fragment dintr-un editorial pe care il publicam in iulie 2008, "Injustitie", vorbeste de la sine despre punctul forte de pe actuala lista de revendicari : "Salariu + spor de salariu intre 10 si 30% din salariul brut + vechime in munca intre 5 si 25% din salariul brut + 15% pentru cei cu titlul de doctor sau doctor docent + 10% pentru cei care lucreaza in mediul rural, adica in orase mai mici + 15% spor pentru «conditii deosebite de munca, grele, vatamatoare» + premii de final de an + premiul de 2% pentru «rezultate in activitate, apreciate ca valoroase» + decontarea chiriei (in Timisoara, de maximum 500 de euro de persoana) + sporul de concediu. Acestea pot fi «coordonate» de pe fluturasul de salariu al unui magistrat, al unui procuror sau al unui angajat din Justitie de pe segmentul «personal asimilat»"…
Comportamentul acestor replici ale d-lui Goe, din Justitia din Romania, vine ca urmare a arogarii unei independente prost intelese, dupa cum a caracterizat-o Monica Macovei, unul dintre cei mai apreciati ministri pe care i-a avut Justitia : "In Romania, Justitia se autoguverneaza. Dupa un Executiv ce afecta independenta justitiei, din 2005 s-a trecut in extrema cealalta. (…) Ce au facut cu puterea este o bataie de joc fata de justitie si fata de noi ca justitiabili". Ramane de vazut a cata putere este, in Romania, Justitia.