Conform clasamentului Transparency International, în România lupta anticorupţie a înregistrat un declin faţă de anul trecut, de vină fiind cauze invocate şi la clasamentele anterioare : lipsa unor condamnări în dosare importante de corupţie şi o accentuare a micii corupţii generate de criza economică. Şi în vestul ţării se constată o stagnare din punct de vedere al numărului de condamnări definitive în dosare de corupţie.


Concluzii pesimiste

Potrivit Indicelui de Percepţie al Corupţiei, lansat de organizaţia Transparency International, pentru prima oară din 2002 România se plasează pe un trend negativ în ceea ce priveşte percepţia privind corupţia la nivelul sectorului public şi al reformelor de combatere a ei. După ce anul trecut ţara noastră a obţinut 3,8 puncte din 10, în clasamentul T.I., în acest an e cotată mai slab, la 3,7 puncte din 10. Totuşi, dacă anul trecut România era pe ultimul loc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, din eşantionul ţărilor comunitare, la egalitate cu Grecia şi Bulgaria, anul acesta România s-a departajat de cele două ţări, ocupând un loc 25 între cele 27 de state membre ale U.E., fiind urmată de Bulgaria, cu 3,6 puncte, şi Grecia, cu un scor de 3,5.
România, spun raportorii Transparency International, se înscrie într-o tendinţă internaţională, potrivit căreia corupţia a luat amploare în ţările cele mai afectate de criza economică. “Dintre ţările care au înregistrat în acest an scoruri inferioare celor din anul anterior fac parte şi statele cele mai afectate de criza financiară, agravată de lipsa de transparenţă şi de integritate, cu privire la deciziile guvernamentale, cheltuirea fondurilor publice, funcţionarea structurilor administraţiei şi a politicilor administrative”, se precizează în raportul Transparency International.   


“Nu e o scădere dramatică”

Radu Nicolae, coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice, consideră că, de vină pentru scăderea indicatorilor în barometrul Transparency International este o anumită “plafonare” a eforturilor şi luptei anticorupţie în România. Acesta afirmă că indicele Transparency International este bazat pe o serie de sondaje de opinie – pot fi două-trei sondaje, până la 10-12. “Practic, nu e o scădere foarte mare – indicele României a scăzut cu 0,1 puncte. Anul trecut România era la egalitate cu Grecia şi Bulgaria, iar acum le-a depăşit, având indicatori puţin mai buni. Din punctul meu de vedere, obţinerea unui indice mai slab decât cel de anul trecut poate fi pusă în legătură cu atingerea unei anumite limite în lupta anticorupţie, dincolo de care nu se mai poate sau nu se mai vrea să se treacă. Cred că e cazul să recunoaştem că în România lupta anticorupţie s-a decredibilizat”.
Reprezentantul C.R.J. consideră că actualul context economic a dus la o creştere a corupţiei la un anumit nivel. “Criza a cauzat o creştere a micii corupţii – în sistemul de sănătate, în educaţie, în administraţie, în sectoare cu care cetăţeanul relaţionează zi de zi. De aici rezultă acei indici pe care i-au utilizat cei de la Transparency International”.
La rândul său, analistul Valerian Stan, coautor al rapoartelor APADOR-CH privind România, susţine că în Justiţie ar trebui căutată principala cauză privind cotarea mai slabă a României în clasamentele internaţionale privind lupta anticorupţie. “Percepţia e că Justiţia continuă să funcţioneze foarte prost – sunt foarte multe cazuri de corupţie la nivel înalt care stagnează, sunt multe dosare de corupţie peste care s-a aşternut un strat gros de praf. De aceea condiţiile legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Justiţie şi anticorupţie momentan nu sunt satisfăcute, şi de aceea România continuă să fie monitorizată, nefiind şanse ca prea curând Comisia Europeană să renunţe la această monitorizare”.
De asemenea, afacerile pe care unii oameni politici au continuat să le facă cu statul au contribuit la înrăutăţirea percepţiei populaţiei despre lupta anticorupţie în România. “Nu e zi să nu apară un scandal despre afacerile unor politicieni sau ale unor rude ale acestora cu statul. Şi în majoritatea cazurilor e vorba de afaceri netransparente, care ocolesc prevederile legale. De asemenea, e posibil ca şi degradarea nivelului de trai să contribuie la această percepţie a populaţiei, care e afectată de mica corupţie, ce a crescut în actualul context economic”.


De la înfiinţarea D.N.A. Timiş : Doar şapte sentinţe definitive în cazuri de corupţie

Numărul mic de cazuri de corupţie în care s-au pronunţat hotărâri definitive şi irevocabile, invocat în raportul Transparency International, se poate remarca şi în Timiş, unde D.N.A. are în evidenţă, de la înfiinţarea sa, doar şapte astfel de sentinţe, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În plus, doar jumătate din acestea au o legătură directă cu infracţiuni de corupţie, în restul cazurilor fiind vorba de deturnări de fonduri europene.