Debusolare la Primării : transferul Ordinii Publice la Poliţia Locală, ţinut la secret

În perspectiva transferului Ordinii Publice şi a Circulaţiei la Poliţia Locală, Primăriile comu­nale, deja afectate de desfiinţarea Posturilor de Poliţie rurală, susţin că nu ştiu cum vor putea găsi resursele financiare pentru înfiinţarea unei structuri noi de Poliţie Locală, din cauza bugetului care abia ajunge pentru salariile personalului administrativ.

În tot acest timp, la săptămâni bune după anunţul transferului Ordinii Publice şi al Circulaţiei la Poliţia locală, în sistem nu se ştie încă nimic despre modalităţile concrete în care se va face această restructurare. Sindica­liştii spun că li s-a transmis că proiectul este clasificat, iar impresia lor e că şi oamenii din sistem, care ar fi trebuit să fie implicaţi în realizarea noului act normativ, habar nu au ce conţine.

Secretizare nejustificată

Curioşi să vadă modalitatea con­cretă în care conducerea Mi­nisterului Administraţiei şi Internelor a decis să restruc­tu­reze structurile de Ordine Publi­că şi Circulaţie, transferându-le în subordinea Poliţiei Locale, sindicatele din sistem au solici­tat M.A.I. docu­mentul-cadru care stă la baza acestui transfer –“Concepţia de reconfigurare a sistemului de ordine publică prin des­centralizarea serviciu­lui poliţienesc în slujba cetăţea­nului”, elaborată de M.­A.I. şi aprobată de către Consiliul Su­prem de Apărare al Ţării. La această so­licitare, formulată de către reprezen­tanţii Sindicatu­lui Poliţiştilor şi Perso­nalului Vamal “Pro Lex”, răspunsul a fost neaşteptat : “Documentul la care faceţi referire are caracter clasificat, potrivit reglemen­tărilor legale în vi­goare, sens în care, în conformitate cu preve­derile Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, acesta nu poate fi comunicat”.

Liderul sindicatului, Vasile Lin­cu, declară că este de neînţe­les de ce, după aprobarea C.S.A.­T., M.A.I. ţine la secret acest proiect, care oricum nu ar fi tre­bui clasificat, pentru că publica­rea sa nu presupunea crearea de vulnera­bilităţi în sistem. “Acesta nu este un semnal bun, după cum un semnal bun nu e nici faptul că oameni cu putere de decizie din sistem şi cu res­pon­sabilităţi pe structurile şi do­meniile restruc­turate nu au fost cooptaţi în realizarea acestui proiect. Am stat de vorbă cu directori, cu secretari de stat din M.A.I. şi mi-au spus că ştiu şi ei ce au auzit pe la televizor. Or, mă în­treb, ce formă poate să aibă acest do­cument şi cum va putea fi pus în apli­care dacă la formularea sa nu au con­tri­buit oamenii care chiar ştiu ce se în­tâmplă în sistem, în sectoa­rele respec­tive?”,ne-a decla­rat Vasile Lincu.

Foarte multe necunoscute

Şi pe plan local lipsesc informa­ţiile concrete legate de modalitatea în care se va desfă­şura restructurarea pro­pusă de conducerea M.A.I. “Până în mo­mentul de faţă nu am primit nici­un fel de dispoziţii concre­te”, spune comi­sarul-şef Adrian Dumbravă, adjunct al şefului Poliţiei Timiş. La rândul lui, Do­ru Spătaru, directorul executiv al Poliţiei Locale Timişoara, declară cără­­mânede văzut sub ce formă se va deru­la acest pro­ces. La fel de puţine lucruri ştiu şi sindicatele de pe plan local. “Sunt tot felul de discuţii pe această temă, dar încă nu se ştie nimic concret.”, de­cla­ră comi­sa­rul-şef Doinel Malcoci, lide­rul judeţean al Sindicatului Na­ţio­nal al Poliţiştilor. Întrebat despre ce se va întâmpla în lo­calităţile unde nu există struc­turi de Poliţie locală care să pre­ia Ordinea Publică şi Circulaţia, Doinel Malcoci afirmă că acest aspect nici nu s-a discutat.“E o problemă pe care vor trebui să o rezolve iniţiatorii proiec­tu­lui, bănuiesc că ei au acţionat în cunoş­tinţă de cauză, pe baza unui studiu de fezabilitate şi mizând pe nişte rezultate clare, cel puţin aşa ar fi normal”, mai spune liderul sindical.

Şefii de Poliţii Locale, numiţi de primari, dar cu acordul I.G.P.R.

Singura sursă de infor­mare se pare că au rămas în acest con­text, atât pentru cei din sis­tem, cât şi pen­tru cetăţeni, in­terviurile date pe aceas­tă temă de către ministrul Adminis­tra­ţiei şi Internelor, Traian Igaş... Până acum, acesta a precizat că Poliţia Pri­mă­riei va avea ace­leaşi atribuţii pe care astăzi le are Poliţia Româna într-o Muni­­cipalitate şi că “Poliţia Primă­riei, să-i spunem aşa, va avea acelaşi obiect de activitate – pa­trulare, dirijare a traficu­lui – doar că comanda nu va mai fi la ni­ve­lul M.A.I. prin Inspectoratul Jude­ţean de Poliţie, ci va fi la nivelul prima­rului. Mai exact, primarul îi va spune po­liţistului : «în seara asta, faci patrulare pe strada X, mâine opreşti circula­ţia pe strada Y, că avem lucrări de infrastruc­tură», iar şeful aces­tei Poliţii va fi numit de primar, din rândul ofiţerilor activi, dar cu acordul I.G.P.R.-ului. Deci, va exista o coordonare din partea I.G.P.­R.-ului asupra Poliţiei Primăriei”.

Totuşi, explicaţiile ministru­lui nu au elucidat una dintre cele mai mari dile­me legate de acest proces : ce se în­­tâmplă în loca­li­tăţile în care nu există Poliţie locală, mai ales că actuala legis­laţie nu obligă Primăriile să-şi facă astfel de structuri. Legea în vigoare prevede că adminis­traţiile publice locale pot să-şi facă astfel de structuri, dar nu instituie o obligaţie în acest sens. Traian Igaş a precizat că anga­jaţii care sunt astăzi în Poliţia Locală vor asigura în viitor paza obiectivelor Primăriei, con­trol pe disciplina în construcţii, con­trol pe mediu şi, even­tual, alte activităţi primite din partea primarilor.

Invitaţii de la primari pentru Traian Igaş :  Dacă nu vine personal, măcar să-şi trimită aghiotanţii în teritoriu, să vadă situaţia reală”

Luate prin surprindere de mulţi­mea de schimbări legate de ordinea publi­că, puţine Primării mici ştiu cum să acţio­neze. Pentru unele, crearea unei struc­turi de Poliţie Locală şi finan­ţarea ei sunt excluse atâta vreme cât există Pri­mării care nu au suficienţi bani pentru a-şi achita utilităţile sau salariile perso­nalului propriu.

Altele, care dispun de ceva mai multe resurse, după decizia de desfiin­ţare a Posturilor de Poliţie comunală, au înfiinţat structuri de pază locale. Poliţia Timiş confirmă faptul că numărul de solicitări de autorizare de societăţi de protecţie şi pază a crescut în ultimele luni. În comuna Dudeştii Vechi, de pil­dă, s-a înfiinţat o astfel de structură, iar conducerea Primăriei susţine că rezul­tatele sunt bune. “E o asociere între o firmă şi o societate privată. Avem pa­tru oameni, deocamdată, care fac pază 24 de ore din 24. Firma e autorizată de Poliţie şi se păzesc inclusiv culturile din proprietatea oamenilor din localitate. Există o maşină în dotare, se fac pa­trulări şi numărul infracţiunilor sem­nalate pe raza comunei e în scădere”, susţine viceprimarul Pavel Budur, ca­re nu ne-a precizat însă pe ce criterii au fost selectaţi agenţii de pază.

Există, la acest gen de structuri de pază subordonate Primăriei, un mare risc : ele pot fi create după bunul plac al primarului, cu funcţii şi organigrame năstruşnice. “Eu nu cred că această coordonare de către primar este una fericită. În ţară sunt atâtea cazuri de primari care abuzează de funcţiile lor. Cine va controla felul în care primarii gestionează aceste structuri?” se în­treabă, retoric, Vasile Lincu.

În plus, în momentul în care des­cen­tralizarea Ordinii Publice este pe ca­le să înceapă, primarii nu mai au încre­dere în proiectele “reformiste” ale M.­A.I., după ce au văzut rezultatul con­cret al acestora, odată cu desfiinţarea Pos­turilor de Poliţie. “La noi a crescut foar­te mult infracţio­nalitatea după ce s-a desfiinţat Postul de Poliţie. Avem deja o grămadă de spar­geri. Era de aşteptat : din trei poliţişti am mai rămas cu unul singur. E evident că nu poate face faţă, oricât de dedicat ar fi meseriei. Nu ştiu de ce nu se putea lăsa aici Postul de Po­liţie : am investit în clădire, le dădeam la poliţişti locuinţe de serviciu. Eu l-aş ruga pe domnul Igaş, dacă nu vine per­sonal, măcar să-şi trimită aghiotanţii în teritoriu, să vadă care e situaţia reală. Deciziile nu se pot lua numai din birou, de la Bucureşti”; spune Ion Gheorghe Munteanu, primarul din Liebling, una dintre comunele cu cea mai mare rată a infracţionalităţii din ţară.

De altfel, în întreg judeţul, odată cu desfiinţarea Posturilor de Poliţie din mediul rural, numărul de apeluri la numărul unic de urgenţă 112, prin care se cer intervenţii ale Poliţiei, s-a dublat.