Din cauza accentuării masive a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, şi nu pentru că ar gestiona nişte economii înfloritoare, mari generatoare de locuri de muncă, unele ţări vest-europene se confruntă în prezent cu o lipsă accentuată de forţă de muncă, fenomenul fiind luat în discuţie la Parlamentul European. Eurodeputaţii văd în transferul de forţă de muncă din estul Europei o soluţie a acestei probleme.


Germania, prima pe listă

Conform unor rapoarte recente, prezentate în plenul Parlamentului European, companiile din mai multe sectoare ale economiei Germaniei se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă. S-a precizat în acest sens că Germania a înregistrat anul trecut cea mai mică rată a şomajului din ultimii 18 ani. 

Şi dacă asemenea indicatori ar fi consideraţi îmbucurători pentru multe ţări est-europene, pentru Germania reprezintă un motiv de îngrijorare, în­trucât o rată mică a şomajului înseam­nă un mare deficit de muncitori. Studii de specialitate arată că până în anul 2020, Germania ar putea avea un de­ficit de două milioane de muncitori.

Poate şi de aceea, nu s-a decis ca, de la 1 mai, să fie ridicate restricţiile pe care Germania şi Austria le-au impus din 2004 pentru est-europenii care vor să lucreze în cele două ţări. 

Există însă şi temeri, exprimate tot la nivelul Parlamentului European, că importul de forţă de muncă din Eu­ropa de Est nu va fi suficient, întrucât mulţi dintre est-europenii care au vrut să emigreze au făcut-o deja, îndrep­tându-se spre ţări precum Marea Bri­tanie, Irlanda şi Suedia care au men­ţinut graniţele deschise, şi, în aceste condiţii, nevoia de forţă de muncă va fi dificil de acoperit.

Cu toate acestea, decalajele de dez­voltare, şi implicit salariale, dintre economiile din Europa de Est şi cele din centrul şi vestul Europei rămân mari. Ceea ce înseamnă că Germania şi Austria au toate şansele să atragă forţă de muncă din Europa de Est. Joachim Moller, director la Institutul Pieţei de Muncă din cadrul Biroului Federal al Muncii, a estimat că 100.000 de est-europeni vor veni în Germania după luna mai a acestui an, “conduşi de percepţia că este o ţară care merge bine, bogată şi unde sunt bine plătiţi”.

De exemplu, domenii precum teh­nologia informaţiilor şi teleco­muni­ca­ţiile au deja nevoie acută de forţă de muncă, în aceste sectoare fiind va­cante peste 30.000 de posturi de mun­citori calificaţi.

De asemenea, şi sistemul sanitar german va continua să absoarbă forţă de muncă din Europa de Est, fiind nevoie de zeci de mii de angajaţi care să îngrijească persoanele în vârstă, în condiţiile unei îmbătrâniri accentuate a populaţiei.

Cifrele oficiale prezentate de Ofi­ciului Federal de Statistică al Germa­niei arată că numărul persoanelor de peste 65 de ani va creşte cu aproxi­mativ jumătate până la finalul anilor 2030, la aproximativ 24 de milioane, faţă de 16 milioane în prezent. Iar popu­laţia germană mai bătrână de 80 de ani va ajunge la 10 milioane în 2050, de la aproape 4,5 milioane acum.

Acelaşi institut de statistică mai precizează că, din cauza reducerii numărului de naşteri, în următorii 50 de ani populaţia Germaniei va fi mai mică cu 17 milioane de locuitori, de la 82 de milioane câţi sunt în prezent.  


Deficit de forţă de muncă şi în ţările scandinave

La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, unde funcţionează un Birou al Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă, directorul executiv Liviu Neguţ confirmă că oferta de locuri de muncă peste hotare este în creştere : “Oferta de locuri de muncă în străinătate a crescut, şi nu e doar cazul Germaniei. Şi în ţările nor­dice se înregistrează o tot mai acută problemă a lipsei de personal. În Sue­dia, de exemplu, s-au format grupuri de lucru care, în parteneriat cu noi, vor în­cepe să recruteze forţă de muncă de pe plan local. Explicaţia este destul de clară : există acest proces de îmbă­trâ­nire a populaţiei, iar ponderea popu­laţiei active scade drastic”.

Ca întotdeauna, autorităţile din ţară nu au o evidenţă clară a numărului românilor plecaţi în ultimii ani, neofi­cial, să lucreze în ţările europene. Sin­gurul indiciu e cel dispo­nibil în sectorul sanitar, unde Minis­terul Sănătăţii tre­buie să le ofere me­dicilor certificate profesionale curente, care să le ateste pregătirea. În ultimele luni, peste 200 de medici din Timiş au solicitat astfel de certificate, cu inten­ţia de a pleca să lucreze în străinătate.