Deficitul fondului de pensii, tot mai mare

Pentru a compensa deficitul în creştere al bugetului de pensii, cauzat de numărul tot mai mare de beneficiari şi tot mai mic de contribuabili, Guvernul a decis să acorde o subvenţie suplimentară de un miliard de lei, necesară pentru asigurarea plătirii pensiilor în perioada următoare. Acesta este doar începutul unei politici de subvenţionare care va fi tot mai costisitoare de la an la an, pentru că numărul beneficiarilor sistemului de pensii este în creştere, în timp ce numărul contribuabililor activi continuă să scadă.

„Cârpeală” de la alte bugete

Potrivit unui anunţ făcut la sfârşitul săptămânii trecute de către Guvern, subvenţia de la bugetul de stat pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, aferent sistemului public de pensii, va fi majorată, la rec­tificare, cu peste un miliard de lei. Suma este necesară pentru a acoperi deficitul acestui sis­tem, în creştere de la an la an, din cauza disproporţiei dintre numărul beneficiarilor şi al con­tribuabililor.

Pentru a se strânge suma necesară acoperirii deficitului fondului de pensii, se va cârpi bugetul, luându-se de la alte for­me de asistenţă socială. Astfel, veniturile bugetului pentru sis­temul de asigurări pentru acci­dente de muncă şi boli profe­sionale se diminuează cu 42,766 milioane lei. Şi bugetul asigu­rărilor pentru şomaj pe anul 2011 va fi diminuat la venituri cu 1,052 miliarde lei, prin diminua­rea subvenţiei acordate de la bu­getul de stat cu suma de 933,131 milioane lei.

Pentru acoperirea miliar­dului transferat spre fondul de pensii, şi fondul de garantare pentru plata creanţelor salaria­le va fi rectificat pe minus, cu 30,39 milioane lei. Deficitul în creştere al fondului de pensii este accentuat de faptul că, dacă în sistemul de beneficiari, intră tot mai multe persoane, contribuţiile la acest fond sunt în scădere.

Conform ultimei contabili­zări făcute de Casa Judeţeană de Pensii Timiş, la sfârşitul lunii iulie figurau în sistemul timişean de pensii 158.950 de pensionari. „Există o tendinţă de creştere de la lună la lună, nu spectaculoasă, dar creştere totuşi. Aproximativ 159.000 de pensionari beneficiază în pre­zent de pensii în sistemul de stat. Ne aşteptăm ca numărul să mai crească”, ne-a declarat Viorel Popa, responsabil de comunicare al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Totuşi, analizând cuantu­mu­rile pensiilor, se poate obser­va că nu e vorba de sume mari, o mare parte dintre pensionarii timişeni, peste 70.000, benefi­ciind de pensii cuprinse între 400 şi 800 de lei. În acelaşi timp, se observă o creştere a numă­rului pensionarilor cu pensii foarte mari, de peste 6.000 de lei, chiar dacă aceştia nu repre­zintă în prezent nici 1% din totalul beneficiarilor sistemului de pensii din Timiş.

În acelaşi timp, sumele încasate la bugetul asigurărilor sociale de către stat, în Timiş, (care a fost şi a rămas unul dintre judeţele cu cel mai mare grad de colectare a taxelor şi impozitelor) continuă să scadă de la an la an. Anul trecut s-au colectat în judeţ la bugetul asi­gurărilor sociale 934 de milioa­ne de lei, care reprezintă doar 91% din cât s-a colectat în 2009, când s-a reuşit să se strângă pes­te un miliard de lei la acest fond. Şi aşa, multe dintre aceste sume colectate anul trecut au fost adu­nate „cu forcepsul”; după somaţii, controale, amenzi sau chiar popriri şi executări silite.

„Sistemul ar fi avut un viitor dacă banii s-ar fi folosit doar pentru pensii”

Economistul timişean Ni­colae Bobiţan, prodecan la Facultatea de Economie şi Ad­ministrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest, apreciază că, pentru a rezista pe viitor, actualul sistem de pensii trebuie regândit şi re­configurat, în aşa fel încât să asigure o mai bună colectare şi repartizare a banilor.„Acest sistem trebuie să aibă viitor, pentru că e una dintre garanţ­ii­le pe care le oferă statul ce­tăţenilor săi. Şi probabil că nu s-ar fi ajuns aici, la aceste defi­cite uriaşe, dacă s-ar fi realizat o colectare corectă a sumelor la acest fond şi o repartizare mult mai bună a banilor strânşi”.

Faptul că la acest sistem sunt tot mai puţini contribuabili şi tot mai mulţi beneficiari nu ar trebui să fie relevant pentru cel ce beneficiază de pensie, care încasează un drept al său, pentru care a cotizat, consideră Nicolae Bobiţan.„Nu ar trebui să se pună problema că un tânăr trebuie să sprijine un pensionar sau doi prin cotizaţii. Pensionarul are drept la pensie pe baza sumelor cu care a co­tizat la acest fond de-a lungul anilor – sunt nişte bani pe care el i-a dat în mod constant sta­tului. Problema trebuie privită aşa : dacă sistemul de pensii de stat dispare, trebuie să dispară şi contribuţiile. Nimeni nu va mai contribui la acest sistem dacă va şti că nu are nicio şansă să beneficieze de el. Este o situaţie pe care statul nu şi-o permite, pentru că atunci ar trebui să rezolve singur pro­blema be­neficiarilor de pensii. Acestea sunt însă nişte situaţii ipotetice. Cert e că nu vorbeam as­tăzi despre un deficit uriaş al sistemului de pensii dacă banii colectaţi la fondul de pensii erau, într-adevăr, utilizaţi pen­tru plata pensiilor, şi nu pentru cu totul alte chestiuni”.

Un viitor sumbru

În următorii 40 de ani, 11 milioane de persoane se vor pensiona în România, ceea ce înseamnă puţin mai mult de jumătate din populaţia actuală şi de aproape trei ori mai mult de­cât numărul actual de angajaţi, respectiv 4,68 milioane. Con­form datelor făcute publice de un consorţiu de asigurări pri­vate ce operează în România, persoanele mai în vârstă vor trebui să se bazeze pe mai mul­te modalităţi de economisire pentru a obţine un venit sufi­cient la pensie, în timp ce per­soanele mai tinere au o perioa­dă mai mare la dispoziţie să-şi mărească economiile anuale pentru pensie. Astfel, tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani trebuie să economisească 1.300 de euro în fiecare an pentru a reduce decalajul finan­ciar şi a păstra un nivel de trai decent după pensionare, în timp ce pen­tru categoria de vârstă de 30 - 40 de ani suma care tre­buie eco­nomisită anual ajunge la 1.700 de euro. Pentru cei care acum au 50 de ani şi se vor pen­siona în urmă­torii 15 ani, suma nece­sară de economisit se ridi­că la 4.800 de euro/an, pentru că au mai puţini ani la dispoziţie pentru a acu­mula pentru pe­rioada de după pensionare. Po­sibilitatea reali­zării unor astfel de eco­nomii este însă de dome­niul fan­tasticului pentru cei mai mulţi români.

Rămâne de văzut, în acest context, cum va evolua actualul sistem de pensii de stat. Cert e că, şi acum, pentru majoritatea beneficiarilor, sumele primite de la stat sunt considerate insuficiente. „În acest moment pensionarii chiar ar avea nevo­ie de o majorare a punctului de pensie. E un lucru care i-ar ajuta mult mai mult decât acea poveste cu economatele sau cu coşul pensionarilor. Dacă ar fi actualizate cu coeficientul infla­ţiei, lucru care nu s-a mai întâm­­plat de multă vreme, pensiile ar trebui să crească în mod sem­nificativ. Deşi se vorbea despre o posibilă creştere de la 1 octom­brie, anul acesta, până la urmă nu s-a mai spus nimic în acest sens, ba chiar s-a revenit cu precizări că anul acesta pensio­narii nu vor primi nimic în plus. Aceasta în condiţiile în care cu actualele scumpiri nu doar ale produselor alimentare, ci şi ale utilităţilor, foarte mulţi pensio­nari nu se mai descurcă cu actua­lul cuantum al pensiilor”, spune Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş.

Factură extinsă pentru prestaţiile sociale în Timiş

În prezent, în condiţiile creşterii numărului pensio­narilor, al beneficiarilor de indemnizaţii de handicap şi a unei rate ridicate a şomajului, statul cheltuie sume foarte mari pe ceea ce se numeşte generic „prestaţii sociale”.

Cumulată, factura este impresionantă. De exem­plu, cu pensia medie calculată de Ministerul Muncii în Timiş ca fiiind de 778 de lei, la cei 150.000 de pensionari , reiese că lunar suma ca­re trebuie plătită de stat pen­tru pensii este de pes­te 123 de milioane de lei, în condiţiile în care pentru buge­tul asigurări­lor sociale de stat pe un an în­treg statul colec­tează din bu­get sub un miliard de lei, ceea ce înseamnă că din banii strânşi în judeţ se pot plăti doar opt luni pe an pensii, restul tre­buind asigurat de la buget.

Statul mai are, de pildă, în Timiş, pe statul de plată 5.219 şomeri care beneficiază de in­demnizaţie de şomaj de 75% din salariul minim brut pe ţară, şi încă 319 care primesc indem­nizaţie de şomaj de 50% din salariul minim brut pe ţară.

Statul mai plăteşte din acelaşi buget indemnizaţiile pentru creşterea copiilor, care sunt în cuantum de 23 de mi­lioa­ne de lei pe trimestru, de ele beneficiind aproximativ 8.000 de părinţi.

Peste 673.000 de lei trimes­trial se mai duc din acelaşi fon­duri pentru alocaţiile afe­rente copiilor daţi în plasament. Nu în ultimul rând, Timişul mai are peste 3.500 de persoane „abonate” la ajutor social, dat din acelaşi buget, care se dimi­nuează de la an la an.

Pentru indemnizaţiile pen­­tru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual grav (printre „nevăzătorii” asistaţi fiind probabil şi cei 400 identificaţi de Prefectura Timiş ca pose­sori de permis de conducere) statul mai dă trimestrial peste 2,6 milioane de lei, împărţiţi de 1.758 de însoţitori. Iar peste zece milioane de lei trimes­trial sunt împărţite din acelaşi buget pentru plata drepturilor celor peste 23.000 de beneficiari de indemnizaţii de handicap, al că­ror număr a crescut inexpli­ca­bil cu peste 500 în primele trei luni ale acestui an.