În condiţiile implementării unor politici de austeritate bugetară, şi a unei capacităţi de creditare limitate, instituţiile publice ar trebui să analizeze foarte bine oportunitatea contractării unor credite pe termen lung, pentru care urmează ca administraţia locală să plătească rate şi dobânzi timp de zeci de ani. În aceste condiţii ridică semne de întrebare faptul că Primăria Timişoara pare să-şi fi schimbat lista de priorităţi investiţionale pentru care a contractat anul trecut un credit de 7,5 milioane de euro. Faptul că din „lista de urgenţe” au fost eliminate o serie de investiţii şi că valoarea unor bugete de investiţii a fost serios diminuată ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte seriozitatea cu care a fost analizată necesitatea contractării respectivului credit.


Răzgândiri instituţional

Pe motiv că trebuie realizate în mu­nicipiu o serie de investiţii de extremă urgenţă, care nu mai pot aştepta, mu­ni­cipalitatea a decis anul trecut să con­tracteze un împrumut în valoare totală de 7,5 milioane de euro, pe o perioadă de maxim 20 de ani.
Conform Hotărârii de Consiliu luată în acest sens, suma trebuia utilizată după următorul agoritm : 5,02 milioane de euro în anul 2010 şi 2,4 milioane de euro în 2011.
Până la sfârşitul anului trecut, Pri­măria Timişoara a reuşit însă să utili­zeze doar 10,8 milioane de lei, echiva­lentul a 2,7 milioane de euro, deci jumă­tate din cât îşi propusese. Aşa stând lucrurile, şi probabil contrar planurilor iniţiale, Primăria a decis că restul su­mei poate fi realocată în 2011, însă „nu­mai pentru realizarea unor obiective de investiţii aferente proiectelor fi­nanţate din fonduri europene.”
În paralel cu această schimbare, „aparatul de decizie” a hotărât că o parte din „priorităţile zero” pentru care s-a hotărât contractarea creditului nu ar mai fi, de fapt, atât de stringente, lu­cru care ridică serioase semne de în­trebare asupra oportunităţii contrac­tării creditului respectiv, şi a plăţii dobânzilor şi comisioanelor aferente.
Aşa că, în prezent, s-a propus eli­minarea din lista de obiective de inves­tiţii a următoarelor „priorităţi” : reame­najarea Parcului Poporului, extinderea reţelei de calalizare din Ciarda Roşie în zona Matei Millo, extinderea reţelei de canal din Calea Buziaşului şi din zona Urseni şi extinderea reţelei de apă din cartierul Ciarda Roşie.
„Consiliul Local urmează să iden­tifice ulterior sursele de finanţare pen­tru realizarea acestor obiective, conform legii. Suma totală astfel rezultată este în cuantum de 1,07 milioane de euro”, se specifică în argumentaţia Hotărării de Consiliu Local prin care se decide relocarea de fonduri, hotărâre ce va fi supusă aprobării la următoarea şedinţă a Consiliului Local.


Reduceri substanţiale de bugete

Totodată, tot post-factum, adică după contractarea respectivului credit, s-a ajuns la concluzia că bugetul unor investiţii finanţate din respectivul credit poate fi substanţial redus. Astfel, suma alocată realizării obiectivului „Extindere reţele apă cartier Plopi” s-a diminuat cu valoarea de 221.000 de lei, la fel şi bugetul proiectului de investiţii „Execuţie canalizare menajeră Calea Şagului”, diminuat cu 498.000 de euro.
Celebra investiţie legată de consoli­darea pasajului de la Calea Şagului a fost şi ea diminuată cu suma de 668.000 de euro. Bugetul destinat amenajării străzii Moise Doboşan s-a redus cu 379.000 de euro, la fel şi bugetul destinat amenajării străzii Vânătorilor, din care s-au tăiat 31.000 de euro. Nu în ultimul rând, bugetul de investiţii alocat ame­najării şi extinderii Căii Torontalului s-a diminuat cu 847.000 de euro.
În acest fel, s-a ajuns la concluzia că se poate realiza o economie totală de 3,7 milioane de euro, iar aceşti bani au fost alocaţi în acest fel : 3,53 mi­lioane de euro au fost rezervaţi pentru un proiect celebru de care se leagă spe­ranţele de eficientizare şi rentabilizare a societăţii Colterm : „Retehnolo­giza­rea sistemului centralizat de termofi­care din municipiul Timişoara în ve­derea conformării la normele de pro­tec­ţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană”, iar 192.000 de euro vor fi realocaţi pentru reabilitarea străzii Văcărescu, pe tron­sonul cuprins între bulvevardul Regele Carol şi Bulevardul 16 Decembrie.
În privinţa proiectului legat de re­tehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Timişoara, preşedin­tele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu, consideră că s-a creat o falsă impresie că acesta ar putea reprezenta o şansă de eficientiza­re şi rentabilizare a Colterm. „Din ce am văzut eu, în acel proiect se va pune accent într-o proporţie covârşitoare pe rezolvarea problemelor de mediu. Pe linie de retehnologizare a reţelei pro­priu zise nu cred că se va face nimic semnificativ. Forurile europene care au dat finanţarea sunt interesate în primul rând de acest segment, al pro­blematicilor de mediu. Şi spre asta va merge finanţarea”.
În opinia sa, cei ce aşteaptă ca prin implementarea acestui proiect, Timişoa­ra să beneficieze de nişte servicii de termoficare de calitate îşi fac speranţe degeaba. „Proiectul va urmări ches­tiuni de mediu, şi se vor face nişte lucrări la câteva centrale de cartier. În nici un caz nu vor fi schimbări majore la reţeaua în sine. Şi trebuie văzut, în acest sens, şi care e viitorul sistemului centralizat de termoficare a Timişoarei. Discutăm de câţiva ani de Strategia Energetică a Timişoarei, care trebuia realizată de Primărie şi pe care nu a văzut-o nimeni, cred, încă. Şi trebuie stabilit dacă acest sistem centralizat de termoficare are sau nu un viitor la Timişoara. Alt­fel, riscăm să băgăm bani, să face in­vesti­ţii masive în ceva ce ar putea dis­părea peste câţiva ani.”