Deponeul de la Ghizela, în aşteptarea finanţării de la Bruxelles

După foarte multe controverse, amânări şi dispute legate în primul rând de locaţia deponeului ecologic, care au întârziat cu ani de zile investiţia, Timişul va avea în cel mult câteva luni un sistem modern de depozitare şi gestionare a deşeurilor. Marea provocare a acestui proiect a fost ca investiţia deponeului ecologic de la Ghizela să nu fie amortizată din bugetul local, ci să fie finanţată cu fonduri europene. Deşi există certitudinea unui acord de principiu în acest sens, nu se poate trece peste faptul că, dacă s-ar fi reuşit rezolvarea disputelor legate de locaţie, cu ani în urmă, Timişul ar fi putut să aibă mult mai repede un deponeu modern, evitându-se o serie de cheltuieli foarte mari din fonduri publice făcute cu tot felul de soluţii alternative la problema gunoiului.

C.J. Timiş caută operator pentru deponeu

Ani de zile investiţia legată de con­struirea unui deponeu, care să rezolve problema deşeurilor la nivel judeţean, a fost amânată, din cauza neînţelegrilor legate de locaţie. Pe rând, planurile legate de amplasarea acestei investiţii într-un sat sau o comună din apropie­rea Timişoarei au fost abandonate din cauza opo­ziţiei localnicilor.

În zona Covaci localnicii au ajuns cu protestele până la Parlamentul European, iar in­teresele legate de renunţarea la inves­tiţie au fost imen­se, în primul rând din cauza dezvolta­torilor imobi­liari, care achiziţiona­seră teren în zo­nă, valorificat ulterior în perioada boom-ului imobiliar. În eventualitatea am­plasării deponeului în zona Covaci, va­loarea acestor terenuri ar fi scăzut mult, lucru care deranja calculele specu­la­tive ale unor samsari de terenuri. Din această cauză, investiţia le­gată de realizarea deponeului a fost amâ­nată succesiv, deşi Timişul avea foarte mare nevoie de ea, fosta groapă de gu­noi de la Parţa trebuind închisă, pentru că, în eventualitatea menţinerii ei, ju­deţul ar fi riscat amenzi record.

Inves­tiţia legată de noul deponeu a fost amâ­nată atât de mult încât exista chiar riscul pierderii finanţării europene, pentru care exista acordul de princi­piu. În tot acest timp Timi­şul a trebuit să apeleze la soluţii alter­native, foarte scumpe de gestionare a gunoiului : de la balotarea şi depozi­tarea temporară până la trimiterea gunoiului în depo­nee din judeţele vecine, operaţiune derulată la secret pentru a nu se isca scandaluri intra-judeţene. Probabil că, dacă nu s-ar fi găsit locaţia de la Ghi­zela şi nu s-ar fi putut ajunge la un compromis cu localnicii, nici acum Timi­şul nu ar fi început demer­surile pentru reali­zarea deponeului. Din fericire, s-a reuşit să se găsească un contractor responsabil pentru acest proiect, investiţia e finalizată, iar la începutul lunii iunie a debutat opera­ţiunea de recepţie, care s-a finalizat cu apre­cieri bune legate de instalaţiile rea­lizate : staţia de sortare, staţia de compostare, instalaţia de tratare me­cano-biologică şi depozitul con­form pen­tru deşeuri nepericuloase. “S-au reali­zat procedurile de recep­ţie, şi acum se mai realizează doar nişte mici retuşuri, nişte finisaje de optimizare a funcţio­nării, care sunt normale în sta­diul aces­ta, şi care vor fi finalizate în scurt timp”, ne-a de­clarat Liviu Bor­ha, vicepre­şedin­tele Consiliul Judeţean Timiş.

Acum Consiliul Judeţean caută un operator privat care să opereze depo­neul de la Ghizela, căruia i se cer nişte standarde de performanţă foarte clare : compostarea a minimum 1.780 de to­ne  pe an de deşeuri verzi, produce­rea şi comercializarea a minimum 785 de tone pe an de compost, sortarea a minimum 16.100 de tone  pe an de deşeuri reciclabile colectate separat, obţinerea şi valorifi­carea a minimum 10.400 de tone  pe an de materiale reciclabile, tratarea a minimum 77.000 de tone pe an de deşeuri şi eliminarea a minimum 129.000 de tone de deşeuri periculoase pe an.

O investiţie – gigant

Conform datelor constatate la re­cepţie, suprafaţa totală a incintei depo­neului este de  58,9 hectare, cu o zonă de depozitare de 35,14 hec­tare şi cu o zonă tehnică de 23,76 hec­tare  (zone de cân­tărire intrare/ieşire a autocamioane­lor, compos­tare a deşeurilor, maturare ma­te­rial de acoperire, clădiri administrative).

Capacitatea totală a deponeului este de 5.131.300 de metri cubi. Depozitul de deşeuri e constituit din cinci celule de depozitare, volumul primei celule fiind de 623.000 de metri cubi, iar volumul celorlalte celule a fost aproximat la 4,5 milioa­ne de metri cubi.

Durata de viaţă a depozitului va fi de 41 ani. Capacitatea de prelu­crare zilnică va fi de 448 de metri cubi.

Practic, deponeul va deservi tot judeţul, adică 700.000 de locuitori, Timişul fiind împărţit în cinci zone : Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget şi Ghizela, mate­rialele urmând a fi aduse la deponeu din staţiile de transfer aferente fiecă­rei zone. Deponeul va trebui să deser­vească tot judeţul, pentru că normele euro­pene au dus, pe rând, la închide­rea depozitelor de gunoi orăşeneşti neconforme, precum şi a celor 224 de gropi de gunoi din mediul rural.

“În momentul de faţă în judeţ mai trebuie închis doar depozitul de gunoi de la Făget, însă mai este timp până la data limită de închidere, care a fost fixată la jumătatea anului 2015”, ne-a declarat Gelu Cădariu, comisar de mediu la Garda de Mediu Timiş.

În aşteptarea banilor europeni

Faptul că, din cauza problemelor legate de locaţie, investiţia a început târziu, a adus în discuţie posibilitatea ca finanţarea europeană pentru acest proiect să nu mai poată fi acordată. În acest sens, în iunie, Consiliul Judeţean s-a grăbit să trimită dosarul de finan­ţare la Bruxelles, pentru a fi studiat de responsabilii care se ocupă de Pro­gramul Operaţional Sectorial – Com­ponenta de Mediu.

“Ştiţi foarte bine că până acum am achitat 14 milioane de euro şi probabil că vom achita în perioada următoare 21 – 22 milioane euro, totul fiind din bugetul propriu al C.J. Timiş. În urma promisiunilor primite de la Comitetul de Monitorizare, dacă ne mişcăm repede, s-ar putea să primim un prim avans, la proiectul mare, chiar în perioada următoare. Din câte ştiţi, proiectul mare ajunge la aproximativ 50,5 milioane euro, şi el se referă la întregul sistem de la nivelul judeţului Timiş”, preciza preşedintele C.J. Timiş Constantin Ostaficiuc, la una din ultimele şedinţe de plen.

“Tocmai din cauza întârzierii, s-a pus sub semnul întrebării posibili­tatea primirii finanţării pentru acest proiect, existând posibilitatea ca noi să rămâ­nem ca finanţatori ai întregii investiţii. În cele din urmă am înţe­les că finan­ţarea a fost probată, în principiu. Sper să nu fie doar o dez­informare”, spune preşedintele Co­misiei Economice a C.J. Timiş, con­silierul jude­ţean Viorel Sasca.

Localnicii din Ghizela sunt de acord cu investiţia

Probabil că investiţia de la Ghizela nu ar fi ajuns în acest punct dacă şi aici ar fi existat o opoziţie unanimă a local­nicilor în privinţa construirii deponeu­lui. “Procesul de consul­tare a fost unul care a durat ceva timp, s-au fă­cut liste cu semnături şi s-a constatat că marea majoritate sunt de acord cu investiţia. Cum e firesc, au mai existat doi sau trei localnici care au susţinut că nu sunt de acord. Marele avan­taj pentru zonă e legat de crearea de locuri de muncă – aproximativ 70 - 75 de locuri de muncă vor fi disponibile pentru localnici, pen­tru că la liniile de sortare se va lucra în trei schimburi. Au existat şi o serie de avantaje adiţionale pentru localnici, legate de scutirea de  la plata taxelor de salubritate şi a apei menajere – apro­ximativ 2,5 metri cubi de apă vor putea fi consumate gratuit de către orice lo­calnic”, precizează viceprimarul co­mu­nei Ghizela, Dan Cenuşe.

Dezvoltatorii investiţiei spun că s-au luat măsuri de eliminare a riscului de im­purificare a apei subterane şi de supra­faţă, reducerea riscului de poluare a aerului, diminuarea in­fluenţei negative asupra peisajului, reducerea riscului de poluare biologică şi bacteriologică prin împrejmuirea depozitului şi evitarea  intrării persoanelor străine şi animale­lor, acoperirea, la sfârşitul fiecărei zile, cu ma­terial inert, a celulelor de depozitare şi uti­lizarea unor insecticide şi substanţe puternice de combatere a rozătoarelor.

Gestionarea deşeurilor – una dintre marile probleme ale judeţului

Rămâne speranţa că noul deponeu va rezolva problemele legate de gestio­narea deşeurilor pe care le are în pre­zent Timişul. Astfel, în judeţ, în mo­mentul de faţă, doar 74% din locuitori sunt deserviţi de servicii de salubritate.

În paralel, la nivel judeţean, se remarcă o creştere a cantităţilor de deşeuri generate de la 292 de kilogra­me pe locuitor pe an în anul 2004, la peste 550 de kilograme pe locuitor pe an în prezent. Teoretic, creşterea medie a cantităţii de deşeuri produse în mediul urban, stabilită prin Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este de 0,8% pe an. În realitate, în Timiş, creşterea este mult mai mare.

Din cantitatea totală de deşeuri, o pro­porţie foarte mare - 5 % - sunt deşeuri pe­riculoase, cu impact asupra sănătăţii popu­laţiei şi mediului înconjurător.

În plus, colectarea selectivă a gu­noiului continuă să rămână un con­cept abstract în Timiş. Comparându-se cantitatea de deşeuri de ambalaje generate pe an în Timiş  – apro­ximativ 44.000 de tone, cu cantitatea de de­şeuri colectate selectiv de operatorii de salu­britate - 1054,8 tone , se constată că s-a colec­tat selectiv doar 2,5% din cantitatea generată.