Deponeul de la Ghizela rămâne nefolosit şi în următoarele două luni

Întrucât „metodele alternative” de transport şi depozitare a gunoiului din judeţ continuă să fie extrem de scumpe şi măresc nejustificat factura de salubrizare plătită de toţi timişenii, se spera că deponeul de la Ghizela va fi cât mai repede pus în funcţiune. Din păcate, prima licitaţie pentru atribuirea administrării deponeului a eşuat, Consiliul Judeţean fiind nevoit să repete procedura de atribuire. Ceea ce înseamnă că, timp de cel puţin încă două luni, deponeul va rămâne neutilizat, toate localităţile din Timiş unde, din cauza reglementărilor europene, s-au desfiinţat gropile de gunoi neautorizate trebuind să suporte pe mai departe costurile unor servicii de salubrizare extrem de costisitoare.

Un prim demers eşuat 

Deşi deponeul e gata şi a fost re­cep­ţionat încă din vară, abia  pe 11 octom­brie a fost realizată procedura de lici­tare pentru găsirea unui operator care să administreze deponeul nou con­struit. Din păcate, această primă încercare de găsire a operatorului deponeului a eşuat. Niciuna din cele trei firme care au vrut să devină operatori aici nu în­deplineşte condiţiile solicitate. Repre­zentanţii C.J. Timiş au fost reţinuţi în declaraţii pe acest subiect, precizând doar că s-a luat decizia de respingere a dosarelor pentru că era nevoie de o so­cietate care„să ia în serios licitaţia”. Astfel, ofertele prezentate nu au fost convingătoare, deşi toţi cei interesaţi de acest contract, cu o valoare esti­ma­tivă de peste 58,6 milioane de lei, au avut timp suficient să se pregătească, ţinând cont că anunţul de atribuire a fost postat pe sistemul electronic de achizi­ţii publice SEAP încă din 17 august.

Operatorului căutat de C.J. Timiş i s-au specificat de la început nişte con­diţii clare : compostarea a minimum 1.780 de tone pe an de deşeuri verzi, producerea şi comercializarea a mini­mum 785 de tone pe an de compost, sortarea a minimum 16.100 de tone pe an de deşeuri reciclabile colectate se­parat, obţinerea şi valorificarea a mi­nimum 10.400 de tone pe an de mate­riale reciclabile, tratarea a minimum 77.000 de tone pe an de deşeuri şi eli­minarea a minimum 129.000 de tone de deşeuri periculoase pe an. Din de­cla­raţiile reprezentanţilor C.J. Timiş nici­una dintre firmele care s-au prezentat la licitaţie din 11 octombrie nu au putut să îşi asume aceste obiective în întregime.

O altă variantă legată de eşecul primei încercări de atribuire a contrac­tului este că administrarea deponeului nu este o activitate extrem de tentantă din punct de vedere al profitului obţi­nut de operator. „Din punctul meu de vedere, era de aşteptat ca deponeul de la Ghizela să nu-şi găsească imediat un operator. Probabil că firmele care au intenţionat să participe nu s-au pregătit suficient – să ţinem cont de faptul că pentru o asemenea activitate e nevoie de un agent economic puternic, cu ex­perienţă în acest domeniu”, ne-a de­clarat consilierul judeţean P.N.L. Sorin Supuran. La rândul său, consilierul judeţean P.N.L. Gheorghe Bologa spune că, din ce a constatat, cei care s-au ocupat de licitaţie au întreprins toate demersurile necesare: „Cu siguranţă, nu-şi dorea nimeni ca atribuirea operă­rii deponeului să se amâne. Şi nimeni nu credea că se vor întâmpina proble­me pe acest segment, dar există un fac­tor de neprevăzut în acest domeniu, fac­tor care nu poate fi neglijat”, susţine.

Amânare cu cel puţin două luni

Din aproximările făcute de unii reprezentanţi ai C.J. Timiş, licitaţia va fi reluată, cel mai devreme în ianuarie 2012. Ceea ce înseamnă că deponeul va trebui să rămână în conservare, nefolosit, şi va trebui păzit, pentru că deja sunt informaţii că hoţii de fier vechi ar fi încercat să pătrundă în perimetru şi să dezasambleze o serie de compo­nente ale instalaţiilor tehnice de pre­lucrare a deşeurilor.

Există voci în cadrul C.J. Timiş care susţin că găsirea unui operator pentru deponeu ar putea fi o reală pro­blemă, întrucât nu e o activitate atrac­tivă, mai ales din punct de vedere al costurilor în creştere ale transportului, din cauza scumpirii carburanţilor. În plus, numărul de participanţi la licita­ţie, doar trei, a fost dezamăgitor de mic, ţinând cont că era vorba de o primă ad­ju­decare a contractului, şi se bănuieşte că în a doua tranşă de atribuire a con­tractului, numărul celor interesaţi ar putea fi chiar şi mai mic, mai ales că, în mare, caietul de sarcini rămâne ace­laşi. „Eu am văzut că există preocupări se­rioase pentru  a se putea pune cât mai repede în funcţiune deponeul de la Ghi­zela. Însă nu se poate sări peste etape­le legale care trebuie parcurse pentru găsirea unui operator”, susţine Sorin Supuran.

Acelaşi lucru este confirmat şi de con­silierul Gheorghe Bologa, care spune că există speranţe că noul operator ar putea fi găsit chiar în acest an. „Proce­durile de organizare a licita­ţiei trebuie respectate, şi ele prevăd o anumită perioadă de timp din momen­tul în care se face anunţul până la organizarea licitaţiei. Să sperăm însă că se va pu­tea face cât mai repede atribuirea aces­tui contract”.

Timişul, confruntat cu probleme legate de gestionarea deşeurilor

Amânarea dării în folosinţă a de­poneului Ghizela face ca problema sa­lubrizării să rămână destul de greu de rezolvat pentru foarte multe localităţi din judeţ, mai ales că, pentru confor­marea la normele comunitare din do­meniul mediului, toate gropile de gunoi neautorizate, neconforme au trebuit închise. „Funcţionarea deponeului de la Ghizela e o condiţie de bază pentru punerea în aplicare a sistemului de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Timiş, sistem coordonat de către Consiliul Judeţean. Până se va putea deschide însă deponeul, trebuie respectată legislaţia din domeniu, legată de depozitarea şi gestionarea deşeurilor”, spune şeful Gărzii de Me­diu Timiş, Marian Eperieş.

În cazul Timişoarei lucrurile stau relativ bine, în momentul de faţă. „La Timişoara Retim-ul se descurcă destul de bine pe acest segment, avem acea staţie de sortare de pe Platforma CET Sud, gunoiul este balotat şi depozitat temporar la un punct din Utvin, o parte este valorificat prin comercializare, iar o parte, prin ardere în incineratoare, la staţiile de ciment”, mai spune repre­zentantul Gărzii de Mediu.

Marea problemă în judeţ, legată de gestionarea deşeurilor, era centrată în jurul deponeelor neconforme mari, de lângă Buziaş, Sânnicolau şi Lugoj, care au trebuit închise. Până la deschiderea deponeului de la Ghizela, pentru că nu exista o alternativă pentru cantităţile foarte mari de deşeuri produse de aces­te localităţi, s-a mers pe varianta ca, timp de un an, să se facă o depozitare temporară lângă vechile amplasamen­te ale deponeelor închise. Această de­pozitare temporară trebuie făcută însă în nişte condiţii foarte stricte precizate de Garda de Mediu : platformă de be­ton, acces controlat, pază, depozitare strict în perimetru, după nişte reguli clare.

Nu toate cele trei localităţi s-au conformat însă cerinţelor Gărzii de Mediu. La Sânnicolau Mare lucrurile stau relativ bine. Acolo există o plat­formă betonată, este controlat acce­sul, o parte din deşeuri fiind duse la Arad. La Buziaş, depozitarea în acea locaţie temporară decurge relativ bine, chiar dacă au mai apărut unele neconformi­tăţi care s-au rezolvat în timp, du­pă cum declară oficialul Gărzii de Me­diu. În schimb, probleme destul de se­rioase din punct de vedere al depozi­tă­rii în siguranţă a deşeurilor au fost iden­tificate la Lugoj. „Şi aici s-a sistat depo­zitatea la fostul deponeu şi s-a convenit să se depoziteze lângă, însă din ce am constatat, Primăria nu ştie prea clar ce se întâmplă acolo. În primul rând, nu există acces controlat, oamenii putând depozita ce vor, cum vor, lucru care nu e în regulă. În plus, am avut un incen­diu de proporţii acolo, tocmai din cauza acestui acces necontrolat, incendiu ca­re a fost stins cu eforturi deosebite de către reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat. Re­cent am făcut un control în zonă şi am constatat că se permite în continuare ac­cesul în zonă a persoanelor fără adă­post, care răscolesc gunoaiele şi se în­călzesc la foc deschis. Probabil din aceas­tă cauză în această săptămână s-a semnalat izbucnirea unui nou incendiu, de data aceasta de adâncime, zona de depozitare fumegând. Am dat o amen­dă de 10.000 de lei şi probabil că zilele acestea vom mai da o amendă cu un cuantum similar”, mai spune Marian Epe­rieş.

Amenzi au împărţit comisarii Găr­zii de Mediu şi comunelor care, proba­bil din cauza bugetelor de criză, au de­cis că nu mai e cazul să facă colecta­rea deşeurilor cu operatori autorizaţi, şi au început din nou să depoziteze de­şeuri la marginea localităţilor, în ciuda interdicţiilor instituite în acest sens de către Garda de Mediu. Astfel, unele Pri­mării au constatat că strategia de a face economii prin micşorarea fondu­rilor de salubrizare alocate unor agenţi autorizaţi de colectare a deşeurilor nu funcţionează, pentru că amenzile date de Garda de Mediu pentru nerespec­ta­rea regulilor legate de depozitarea deşeurilor sunt destul de mari.

Rămâne de văzut cum vor gestio­na respectivele localităţi problema deşeurilor după deschiderea deponeului de la Ghizela, care va strânge deşeurile colectate din tot judeţul. Pentru că nu e clar, în momentul de faţă dacă, luând în calcul cheltuielile de transport, salubrizarea va fi mai ieftină pentru toţi timişenii după ce deponeul de la Ghi­zela va deveni operaţional.