Tensiuni autorităţi – opinie publică, create artificial

Probabil, Strategia Naţională de Apărare ar fi trecut, în majoritatea presei, ca o ştire succintă, în ciuda faptului că reprezintă un document de importanţă majoră pentru România şi implicit pentru fiecare cetăţean în parte. Includerea pe lista de vulnerabilităţi a două derapaje întâlnite, nu o dată, în practica de lucru a unor jurnalişti români, a inflamat, însă, artificial, spiritele.

Viitoarea Strategie de apărare se concentrează nu doar asupra riscurilor şi ameninţărilor, ci şi asupra vulnerabilităţilor, factori eminamente interni, consideraţi obstacole în calea modernizării. Prost gestionate, avertizează consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota, vulnerabilităţile pot amplifica ameninţările.
Semne de întrebare în privinţa obiectivităţii cu care a fost abordat acest subiect ridică pe de o parte prezentarea voit deformată a mesajului (potrivit căruia presa in corpore este văzută ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, preşedintele fiind cel care vrea reinstaurarea cenzurii în România) de la care a plecat analiza şi polemica, iar pe de altă parte, focusarea atenţiei pe o problemă minoră, în detrimentul altora, mult mai importante şi de interes general.
Doar lista de vulnerabilităţi a S.N.a.P. include 15 puncte privitoare la probleme majore, printre care corupţia, care poate avea implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane, dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite, tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei ori calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti, prin deprofesionalizarea acesteia.
Cu puţină bunăvoinţă, putea fi observată, pe aceeaşi listă a vulnerabilităţilor, o prevedere care protejează presa în ansamblul ei : “crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţiilor statului, asupra mass-media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice”.


Vulnerabilităţi incluse în S.N.Ap. 2010

* diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii
* capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local
* politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local, cât şi naţional
* corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului
* evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane
* lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control, care să susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice şi în aşa fel încât să fie respectat nivelul unor indicatori, stabilit în funcţie de diverse interese, înţelegeri şi tratate ale României pe plan internaţional
* dezechilibre bugetare generate de decizii politice greşite
* scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate
* crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţiilor statului, asupra mass-media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice
* decalajul de dezvoltare între regiunile României
* tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei
* calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti
* degradarea coeziunii familiilor, ca urmare a fenomenului de migraţie, cu consecinţe negative asupra copiilor şi tinerilor
* deficienţe în protecţia şi funcţionarea infrastructurii critice


Anomaliile media ca pericole publice – opinii pro şi contra

După ce, săptămâna aceasta, a trecut de votul Comisiilor de politică externă ale Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare urmează să facă, la 1 septembrie, obiectul unor dezbateri în Comisiile de apărare. Le-am solicitat la doi parlamentari, membri ai Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, Niculae Mircovici şi Mihăiţă Calimente, şi unui specialist în probleme de securitate, Ioan Talpeş, fost director al S.I.E., să ne răspundă la două întrebări. 1. Cum văd includerea unor derapaje ale presei pe lista de vulnerabilităţi a S.N.Ap? 2. Care sunt amendamentele pe care le consideră necesare a fi aduse actualei forme a documentului?

Deputat Niculae Mircovici : Deputatul timişean independent Niculae Mircovici, membru în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor, susţine că prevederile referitoare la derapajele presei nu îşi aveau rostul într-un document referitor la strategia naţională de apărare. „Nu e justificată includerea derapajelor presei aici. Niciodată acest gen de chestiuni nu ar trebui incluse într-un document precum S.N.Ap. Pentru că acest lucru ar însemna să privim mass-media ca pe ceva ce poate fi dirijat, caz în care nu mai putem vorbi despre democraţie. Probabil că s-a mers pe ideea ca derapajele presei să fie incluse în categoria vulnerabilităţilor, în condiţiile în care este posibil ca un ziarist sau un ziar să desfăşoare nişte activităţi care să ameninţe siguranţa naţională. Să luăm exemplul unui jurnalist care ar putea fi ori terorist, ori trădător, ori spion, ori răuvoitor, în privinţa intereselor naţionale. Însă un astfel de personaj nu ar fi o ameninţare la adresa siguranţei naţionale din cauza calităţii de ziarist. Un om poate fi terorist, poate fi criminal, dar aceasta nu are nicio legătură cu breasla socio-profesională din care face parte”.
Astfel, referirea la presă ca şi structură compactă, cu sau fără derapaje, i se pare parlamentarului timişean nepotrivită, într-un asemenea context. „În niciun caz presa sau manifestările, opiniile unor jurnalişti, indiferent de ce natură sunt ele, dacă sunt pro sau contra unei măsuri a Guvernului sau unei măsuri a Legislativului, nu pot fi privite, după părerea mea, ca atentat la siguranţa naţională, pentru că atunci ne-am întoarce la totalitarism”. În ceea ce priveşte amendamentele care ar mai trebui aduse la actuala Strategie, Niculae Mircovici spune că, din mai multe considerente, i-ar fi greu să discute aceste aspecte. „În primul rând, ansamblul legii nu a fost tratat încă, şi nu e relevant să punctăm una sau două chestiuni anume. În plus, această strategie va face obiectul unei discuţii serioase în Comisia de Apărare. Eu trebuie să fiu rezervat şi datorită faptului că sunt reprezentantul minorităţilor naţionale în Comisia mixtă care elaborează legile siguranţei naţionale. Iar S.N.Ap. este un element foarte important în ceea ce priveşte acest ansamblu al legilor siguranţei naţionale”. Prin urmare, spune Niculae Mircovici, punctul său de vedere îl va exprima în plen.

Ioan Talpeş, fost şef al S.I.E. : Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, susţine că includerea acelor vulnerabilităţi legate de derapajele presei în S.N.Ap. ar putea avea o legătură cu faptul că România nu are până în prezent o Lege a presei care să fie funcţională şi care să reglementeze şi să sancţioneze anomaliile din zona media. „Cred că, înainte ca lumea să se lanseze în opinii mai mult sau mai puţin virulente legate de includerea unor anomalii media în lista de vulnerabilităţi din S.N.Ap., ar trebui parcurs cu atenţie acest document şi văzut exact contextul în care a fost pusă această chestiune. Poate nu s-ar fi ajuns aici dacă ar fi existat o Lege a presei, cum există în foarte multe state vest-europene – astfel de legi există în SUA, există în Germania, există peste tot în lumea civilizată. Şi prin această lege s-ar putea stabili foarte clar domeniile în care există o responsabilitate care ţine de dezbaterile publice. Cum la noi nu există, s-a convenit această formulă de compromis, prin includerea chestiunilor legate de presă în această strategie”. În privinţa amendamentelor care s-ar putea aduce actualei formule a S.N.Ap., Ioan Talpeş ne-a declarat : „Nu am parcurs în mod detaliat acest document. Ce pot spune e că până acum discursul public s-a concentrat pe chestiuni oarecum colaterale – pe această problemă legată de presă şi pe acea bâlbă, acea gafă legată de faptul că Strategia nu a fost prezentată în timp util Parlamentului, pentru dezbatere”.

Deputalul Mihăiţă Calimente : La rândul său, Mihăiţă Calimente, membru al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, precizează că a propus încă de la dezbaterea preliminară a S.N.Ap. eliminarea acelor prevederi legate de vulnerabilităţile generate de derapajele presei. „Noi am avut o întâlnire prealabilă la Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe în care am luat în discuţii în linii mari această strategie, ocazie cu care am precizat că suntem de acord cu obiecţiile formulate legate de includerea presei în strategie”. În privinţa amendamentelor care ar trebui aduse la actuala formă, Mihăiţă Calimente menţionează că nu trebuie să se neglijeze faptul că S.N.Ap. în sine este un document cu caracter general. „Nu am considerat, la acea primă discuţie, că e nevoie de aducerea unor amendamente punctuale, pentru că Strategia are un caracter general, nu include foarte multe amănunte. Au mai fost unele discuţii iniţiate de colegi, legate de definirea chestiunilor cu privire la siguranţa economică. Părerea mea e că ar trebui doar eliminate acele prevederi legate de presă”.


Strategia de Apărare, avizată de Comisiile de politică externă ale Parlamentului

Comisiile de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat favorabil, luni, textul S.N.Ap., menţinând referirea la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate.

Potrivit celor doi preşedinţi de comisii, Korodi Attila şi Titus Corlăţean, amendamentul formulat de opoziţie în vederea eliminării din S.N.Ap. a referirii la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate nu a întrunit numărul necesar de voturi, anunţă Mediafax. Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, susţine că a invocat, în sprijinul amendamentului de eliminare a campaniilor de presă, practica europeană, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi standardele europene legate de libertatea presei, dar că aceste argumente nu au convins parlamentarii arcului guvernamental, ceea ce a determinat abţinerea de la votul final. “Cred că reprezintă o ameliorare binevenită a textului, sperăm să fie luate în considerare de comisiile de apărare”, a mai afirmat acesta.
Preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Korodi Attila, a precizat că au fost adoptate unele amendamente la textul Strategiei, printre care recomandarea de introducere a elementului de voluntariat pentru rezervişti în Armata română şi garantarea şi protejarea minorităţilor naţionale din ţările din regiune. Potrivit lui Korodi Attila, cele două Comisii au adoptat şi un amendament cu privire la cooperarea regională, cu menţiunea ca şi Turcia să fie avută în vedere ca partener important din perspectivă nord-atlantică.
Cele două comisii reunite au făcut şi două recomandări, care însă nu sunt incluse în textul avizului. Una este o recomandare către instituţiile statului, cu privire la aplicarea metodologiei U.E. la achiziţiile din domeniul Armatei, cealaltă fiind ca statul român să acţioneze mai coerent pentru a sprijini investiţiile româneşti în ţările din regiune. La 1 septembrie, S.N.Ap. urmează să intre în dezbaterea Comisiilor de apărare din cele două Camere ale Parlamentului.