Lista spitalelor care urmează să fie comasate, respectiv desfiinţate şi transformate în cămine de bătrâni, a generat controverse şi în Timiş. Autorităţile locale spun că, după descentralizarea şi trecerea unităţilor spitaliceşti în subordinea acestora, Ministerul Sănătăţii nu mai are dreptul, legal, să ia decizia desfiinţării. Contrar oricăror pretenţii de normalitate, mulţi primari din localităţile de unde vor fi desfiinţate spitale au fost nevoiţi să facă lobby la Ministerul Sănătăţii pentru a convinge reprezentanţii acestuia să se răzgândească. Lucrurile au rămas la fel de încurcate şi după ultima decizie a ministrului Cseke Attila care a declarat că, deşi lista nu e bătută în cuie, procesul de reorganizare nu poate fi oprit.


Declaraţii neclare

Ministerul Sănătăţii a admi­nis­trat un nou şoc administraţiilor lo­cale, după decizia descentralizării spi­ta­le­lor, hotărând să comaseze, res­pectiv să desfiinţeze şi să transforme în că­mi­ne de bătrâni zeci de spitale din ţară.
În Timiş, propuse pentru coma­sa­re au fost Spitalul de Psihiatrie Gă­taia, ce urmează a se comasa cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoa­ra, şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeş” Timişoara, respectiv Spi­talul Clinic de Obstetrică - Gineco­logie „Dr. Du­mitru Popescu”, din Timişoara, ambe­le propuse pentru comasare cu Spita­lul Municipal Ti­mişoara.
Mai multe controverse a generat, însă, lista de spitale propuse pentru desfiinţare, prin transformare în că­mine de bătrâni. În cazul Timişului, sunt pe lista neagră Spitalul Orăşe­nesc Făget, Centrul de Sănătate Bu­ziaş şi Centrul de Sănătate Ciacova.
Poate şi din cauza scandalului generat de aceste decizii, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a revenit cu nişte precizări care nu lămuresc, însă, ma­re lucru. Astfel, acesta a precizat că procesul de reorganizare a spita­lelor din România va continua, însă lista propunerilor de comasare a unităţilor sanitare va fi reanalizată. „Analiza mer­ge înainte, nu am spus că nu vor pu­tea fi eventuale modificări în funcţie de reanalizarea fiecărui judeţ şi a fiecărei situaţii de la spitale, dar din punctul meu de vedere, acest proces trebuie făcut, chiar dacă este extrem de dureros, extrem de ne­popular şi, si­gur, nu m-am făcut iubit pentru această propunere”, a fost declaraţia lui Cse­ke Attila. Acesta a lăsat să se înţeleagă nu că s-ar putea renunţa la întreaga listă de comasări şi desfiinţări, ci mai degrabă că eventualele scoateri de pe listele negre ale unor unităţi spitali­ceşti vor fi excepţii, nu reguli.
Totuşi, agăţându-se de această declaraţie, în momentul de faţă foar­te mulţi primari sau parlamentari în­cear­că să obţină audienţe la minister şi să facă lobby pentru menţinerea anumi­tor spitale, ceea ce e o anor­malitate, din punct de vedere legal şi procedural.


Ministerul Sănătăţii, acuzat că încalcă autonomia locală

Cum era de aşteptat, decizia Mi­nisterului Sănătăţii a pus în mişcare lucrurile şi la nivel local, unde nu doar reprezentanţii administraţiei locale, ci şi unii parlamentari au încercat să facă demersuri pentru a determina mi­nisterul să se răzgândească în pri­vinţa desfiinţării unităţilor spitaliceşti din Făget, Ciacova şi Buziaş. Argu­mentul invocat este faptul că, legal, această desfiinţare ar fi o ilegalitate, pentru că, odată cu transferarea spi­ta­lelor la administraţiile locale, Mi­nisterul Sănătăţii nu mai poate decide asupra acestora.
Membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, deputatul timi­şean P.N.L. Horia Cristian susţine că, nici din punct de vedere adminis­trativ, nici legal, decizia Ministerului Sănătăţii nu are susţinere: „În afara faptului că este o decizie arbitrară, nici măcar în numele celei mai radi­cale restructurări nu pot numi refor­mă transformarea unor spitale în că­mine pentru bătrâni şi nici comasa­rea unor unităţi spitaliceşti, dintre care unele sunt unicat sau în elita me­dicinei româneşti”, spune Horia Cris­tian, care susţine că nu există motive reale pentru desfiinţarea, schimbarea destinaţiei sau comasarea unor spitale. Acesta afirmă că, indiferent ce ele­ment comun s-ar căuta, financiar, econo­mic, medical sau social, nu poate fi identificat, atâta vreme cât cele trei spitale din Timiş, vizate de desfiin­ţare, nu au datorii. „De asemenea, Ministerul Sănătăţii încalcă Consti­tu­ţia pentru că dă «indicaţii» Consiliilor Locale ce să facă cu proprietatea lor, şi O.U.G. nr. 48/2010, prin care a des­centralizat administrarea acestor spi­tale”, mai spune Horia Cristian.
Acelaşi punct de vedere îl are şi deputatul P.S.D. de Timiş Dorel Co­vaci, care spune că această proble­mă a fost luată în discuţie la Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, unde s-a menţionat că, în cazurile unităţilor din Făget şi Buziaş, din punct de vedere al interesului zonal, închiderea nu poate fi acceptată :“La Făget, spitalul arondează 45.000 de locuitori. Nu are datorii, are două linii de gardă şi la toate secţiile spitalului activează medici specialişti. Deci, în sfârşit, când totul este cum trebuie, ar fi păcat să se desfiinţeze. În cazul unităţii de la Buziaş, cum se poate desfiinţa centrul de sănătate dintr-o staţiune balneo­climaterică? Respec­tiva unitate ar tre­bui să se dezvolte, nu să fie închisă”.
Dorel Covaci mai spune că, legal, nu e posibil ca, după transferarea spitalelor către administraţiile locale, Ministerul Sănătăţii să mai decidă în privinţa lor. “Se intră cu bocancii în administraţia locală. Ca să nu fie ilegală o asemenea măsură, ar trebui ca administraţia locală să fie de acord printr-o hotărâre de consiliu local ca din aceste spitale să se facă altceva. Odată ce ministerul a decis să dea aceste spitale administraţiilor locale, nu mai poate face ce vrea cu ele. În plus, nu e nevoie stringentă să desfiinţăm spitale pentru a face cămine de bătrâni, sunt foarte multe locaţii în care se pot amenaja cămine de bătrâni”.
După cum susţin cei doi parla­mentari timişeni, dacă ar fi avut de la început intenţia de a desfiinţa aceste spitale, Ministerul Sănătăţii nu ar fi trebuit să le descentralizeze. Practic, în ultima perioadă, după trecerea lor în subordinea unor Consilii Locale, administraţia locală a făcut, din bugetele locale, diferite investiţii la aceste spitale, inclusiv în tehnică me­dicale şi dotări specifice unor unităţi spitaliceşti, iar în eventualitatea des­fiinţării acestor spitale, toate aceste investiţii ar însemna, de fapt, bani irosiţi.


Primarii, obligaţi să facă lobby

Pentru că Ministerul Sănătăţii a lăsat să se înţeleagă că lista spitalelor ce urmează a fi comasate, respectiv desfiinţate, nu este sigură, primarii, inclusiv cei din Timiş, din localităţile unde spitalele sunt vizate de restruc­turare, sunt obligaţi să facă lobby la Ministerul Sănătăţii, sperând într-o răzgândire a oficialilor ministeriali.
Toţi spun acelaşi lucru, că în actua­lele condiţii, după trecerea acestor spi­tale la administraţiile locale, desfiin­ţa­rea lor ar fi ilegală. “Am înţeles că s-ar putea reveni în ceea ce priveşte deci­zia desfiinţării Spitalului Făget, din ce am auzit eu suntem pe drumul cel bun. Era pregătită organizarea unui miting de protest la Făget faţă de această mă­sură, acţiunea fiind amânată până când se va şti ceva sigur”, spune primarul din Făget, Marcel Avram. În opinia sa, legal, ministerul nu poate să desfiin­ţeze spitalul, însă ar fi avut alte pârghii prin care ar fi putut acţiona : “Mi­nisterul Sănătăţii nu putea desfiinţa spi­talul, dar putea sugera nepre­lungi­rea contractelor cu Casa de Asigurări de Sănătate”.
La Ciacova, reprezentanţii Primă­riei speră că se va reuşi aprobarea trans­formării spitalului într-o secţie externă a Spitalului Judeţean, în acest mod ur­mând să se menţină profilul actual, de unitate spitalicească, de care este ne­voie în zonă. “Am făcut memorii la toa­te instituţiile competente, şi la ministrul Sănătăţii, şi la primul-ministru. Teore­tic, da, nu poate să se desfiinţeze spi­talul, dar poate să aplice acea lege care spune că spitalul nu mai poate face con­tract cu Casa de Asigurări dacă nu are linie de gardă, cu medici specialişti. Noi nu avem linie de gardă cu medici spe­cialişti, dar avem un centru de perma­nenţă cu medici de familie. Iar înfiinţa­rea unei linii de gardă cu medici specia­lişti ne-ar costa foarte mult. Cen­trul de per­manenţă va rămâne oricum. Populaţia nu va rămâne, chiar aşa, fără asistenţă medicală. Însă una e centrul de perma­nenţă, şi alta e spitalul”, precizează Petru Filip, primarul din Ciacova.
Primarul oraşului Buziaş, Viorel Ilaş, susţine că speră măcar ca desfiin­ţarea spitalului să nu fie una peste noapte. “Am înţeles că se va revizui lista şi că se va promova şi o hotărâre de guvern prin care, în eventualitatea desfiinţării, aceasta să se facă în trei - patru ani. Dacă ar desfiinţa spitalul, oricum ar fi o încălcare a autonomiei administraţiei locale şi la nivel local, şi la nivel judeţean. Şi nu cred că o sta­ţiu­ne balneară e normal să fie lăsată fără o unitate spitalicească”.