După ce procesul de despăgubire a deponenţilor F.N.I. a ajuns la faza cronică, în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – instituţia însărcinată cu plata – are conturile blocate, s-a venit cu ideea unei noi amânări a plăţilor, care să fie suspendate timp de trei ani. Termen în care, probabil, se estimează că România va ieşi din criză. În Timiş au rămas sute de deponenţi care nu şi-au primit banii, iar şansele ca unii dintre ei să mai prindă în viaţă eventualul moment al despăgubirii scad simţitor.


O nouă amânare

Potrivit unor informaţii apărute recent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va solicita Guvernului să aprobe amânarea cu trei ani a plăţilor restante pentru păgubiţii F.N.I. Această amânare a fost cerută pentru a se putea debloca conturile instituţiei, care au fost blocate încă din luna mai, ca urmare a acţiunilor deponenţilor care au solicitat executări silite. 
Ajunsă într-o situaţie limită, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a venit cu ideea contractării unui împrumut, variantă cu care se pare că Ministerul Finanţelor nu a fost de acord, din motive ce ţin de creşterea deficitului bugetar.
În prezent, deponenţii F.N.I. se împart în două mari categorii – cei care au mers pe varianta procesului penal şi cei care au deschis acţiune în instanţă pe civil, solicitând ca A.V.A.S. să răspundă în solidar pentru prăbuşirea F.N.I. În această ultimă categorie se încadrează, la ultima contabilizare făcută publică de A.V.A.S., 410 deponenţi din Timiş. Există, însă, peste 4.000 de investitori timişeni care nu au iniţiat acţiuni în instanţă şi care se pot adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a solicita despăgubiri.
Din contabilizarea preliminară a acordării despăgubirilor de către A.V.A.S., se poate vedea că au fost zone unde s-au plătit sume foarte mari, unui număr mare de deponenţi – Bucureştiul, judeţele Prahova, Argeş şi Sibiu – şi judeţe unde plăţile au fost anemice – în grupa judeţelor cu cele mai puţine despăgubiri plătite clasându-se şi Timişul, alături de Bistriţa Năsăud, Vrancea şi Harghita.


Varianta C.E.D.O.

Dumitru Grosu, preşedinte de filială la Asociaţia Deponenţilor F.N.I. spune că strategia de amânare a plăţilor de către A.V.A.S. era, până într-un punct, previzibilă : „Această amânare îi afectează însă doar pe cei care au mers pe varianta procesului civil cu A.V.A.S., care sunt vreo 10.000 la nivelul întregii ţări. Eu cred că sunt şanse ca nici unul din cei rămaşi să nu mai primească vreodată banii respectivi. Pe noi, cei care am mers pe varianta procesului penal, nu ne afectează, întrucât, după ce s-a dat o hotărâre definitivă şi irevocabilă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ne putem adresa C.E.D.O., cerând despăgubiri. În urma hotărârilor C.E.D.O. vom putea să ne recuperăm aceşti bani, care nu vor fi daţi de către A.V.A.S., ci de către Ministerul Finanţelor”.
Problema, în acest caz, e că, dacă deponenţii nu se adresează C.E.D.O. în termen de şase luni de la data sentinţei pronunţate de Curtea Supremă, acţiunea se poate prescrie. Din acest punct de vedere, sunt variante vehiculate în legătură cu termenul de prescripţie, care s-ar putea calcula ori în funcţie de momentul publicării sentinţei, ori de cel al publicării motivaţiei sentinţei. „Din acest punct de vedere, trebuie spus că sentinţa a fost dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 4 iunie anul trecut, şi trebuia motivată în 30 de zile, adică până în 4 iulie 2009. Suntem în august 2010 şi motivaţia tot nu a fost publicată.
Ne-am adresat în acest sens şi Înaltei Curţi, şi Consiliului Superior al Magistraturii şi nu am primit nici un răspuns, nici măcar unul de două rânduri în care să ni se spună că s-a primit petiţia noastră şi că e în lucru”, precizează Dumitru Grosu, care mai spune că păgubiţii care s-au adresat C.E.D.O. mai au şanse de a-şi recupera banii, însă ceilalţi ar putea rămâne în postura de „fiii ploii”.
Ovidiu Mazilescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Investitorilor F.N.I., susţine, la rândul său, că felul în care a înţeles A.V.A.S. să se achite de această sarcină a despăgubirilor acordate deponenţilor F.N.I. a cauzat mii de procese suplimentare. „Din informaţiile noastre, doar 49% din cei care au deschis acţiune pe civil au reuşit să-şi încaseze banii de la A.V.A.S. Această modalitate de despăgubire a cauzat mii de procese, aglomerând instanţele, însă nu se ştie când se vor rezolva toate aceste litigii, întrucât oamenii se luptă şi acum pentru punerea în aplicare a sentinţelor, din procese demarate acum zece ani. Iar apelarea la instanţă, în Bucureşti, cel puţin, presupune ani de zile în care aştepţi o decizie”. Acesta mai spune că, la gradul de aglomerare al instanţelor din Bucureşti, se dau termene de opt - nouă luni, la un proces de acest gen, în care a fost o înfăţişare în iunie anul acesta, dându-se termen în iulie anul viitor. Şi, mai spune Ovidiu Mazilescu, deja, 40% dintre titularii depunerilor la F.N.I. au decedat.