În lipsă de bani, statul nu se mai sfieşte să recunoască faptul că nu are bani pentru achitarea unor despăgubiri cuvenite celor care, în postura de victime ale unor deposedări abuzive, înainte de 1989, şi-au câştigat în instanţă, definitiv şi irevocabil, dreptul de a fi despăgubiţi. E şi cazul unor timişeni cărora, recent, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor le-a comunicat, oficial, că habar nu are când le va da banii ce li se cuvin. Or, asemenea poziţii oficiale sunt „materie primă” pentru procesele pierdute de statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.


Plată, în limita unor sume inexistente

O serie de timişeni care au fost victime ale unor deposedări abuzive, fie că e vorba de foşti locuitori ai Cadrilaterului, fie de foşti proprietari cărora regimul comunist le-a confiscat abuziv proprietăţile, şi care şi-au dobândit în instanţă dreptul de a fi deposedaţi, aşteaptă de ani de zile să-şi primească banii cuveniţi de la stat. În acest sens, au apelat la mai mulţi parlamentari timişeni, printre care şi senatorul Gheorghe David, pentru a solicita instituţiei competente – Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor –, precizarea unui moment în care se vor putea face plăţile respective.
Răspunsul dat de către A.N.R.P. şi transmis parlamentarului Gheorghe David arată că statul habar nu are când se va putea achita de aceste obligaţii. Preşedintele A.N.R.P., Codruţa Nicoleta Dumitean, precizează în respectiva adresă că plata se va efectua potrivit H.G. 1120/2006, legată de compensaţiile stabilite prin hotărârea Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii 293/2003, care stipulează că despăgubirile se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul de stat. Din acest text de lege rezultă că plata despăgubirilor este condiţionată de existenţa în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinaţie. „În consecinţă, dreptul petenţilor la plata despăgubirilor stabilite prin hotărârea menţionată este afectat de o condiţie. Nerealizarea acesteia, în speţă nealocarea unor sume pentru plata despăgubirilor, conduce la prelungirea perioadei de plată”.
Cu alte cuvinte, până în momentul în care statul va găsi, în condiţii de criză, resurse necesare pentru plata acestor despăgubiri, pot trece ani de zile, sau chiar zeci de ani, timp în care beneficiarii despăgubirilor nu vor avea altă opţiune decât să aştepte banii de la stat.
Ca să fie şi mai clar înţeles, în acelaşi răspuns, preşedintele A.N.R.P. a mai adăugat că instituţia se află în imposibilitatea de a preciza termenul la care se va efectua plata, deoarece plăţile se efectuează în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.


„Materie primă” pentru C.E.D.O.

Exact acest gen de situaţii, referitoare la refuzul punerii în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile pot face obiectul unor acţiuni deschise la C.E.D.O. de către titularii acestor despăgubiri care s-au săturat să aştepte banii de la stat, în condiţiile în care România e, oricum, statul comunitar cu cele mai multe procese pierdute la C.E.D.O. din cauza nerespectării legilor proprietăţii.
„Mi s-a precizat că procedura e de aşa natură, încât se alocă nişte sume anual pentru despăgubiri, din care se efectuează plăţi în ordinea primirii dosarelor. Se merge pe principiul că statul nu se poate achita simultan de aceste obligaţii şi e nevoit să apeleze la amânări şi eşalonări. În acest sens, se susţine că beneficiarii acestor despăgubiri nu sunt singurii care trebuie să primească bani de la stat, în urma unor decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi că dacă statul ar plăti deodată toate aceste sume, nu ar mai rămâne cu niciun leu în buget. De aceea s-a mers pe această achitare etapizată”, ne-a declarat senatorul Gheorghe David.