Dezastrul în reluare de la bacalaureat dă peste cap planurile universităţilor

Deşi majoritatea universităţilor sperau într-un procent de promo­vabilitate mai bun la sesiunea a doua a bacalaureatului, care să le ajute să îşi completeze foarte multele locuri libere rămase după prima etapă a admiterii, rezultatele dezastruoase la cea dea a doua “rundă” a bacalaurea­tului le-au dat definitiv planurile peste cap. Majoritatea universită­ţilor timişorene de stat mai speră doar ocuparea locurilor subvenţio­nate de la bugetul de stat. Din acest punct de vedere, dezavan­tajate în “vânătoarea de studenţi” sunt universităţile particulare.

Sesiunea de toamnă a bacului – dezastru în reluare

Cei care sperau subiecte mai uşoare şi un procent de promovabilitate mai bun la cea de a doua sesiune a baca­laureatului s-au înşelat : opt din zece candidaţi au picat bacalaureatul din sesiunea de toamnă, procentul elevilor care au reuşit înainte de contestaţii fiind de 19,52%, raportat la numărul ce­lor care au participat la examen. La nivel naţional, din 110.708 candidaţi au reuşit să promoveze bacalaureatul doar 17.778, majoritatea cu medii cu­prinse între 6 şi 6,99.

Timişul a avut şi de această dată o promovabilitate sub media pe ţară, de doar 14,5%, şase licee având promo­vabilitate zero. La sesiunea din toamnă a exame­nului de bacalaureat în Timiş s-au în­scris 4.300 de candidaţi, dar s-au pre­zentat doar 3.000 de elevi. 

În aceste condiţii, aproape toate universităţile vor ajunge la concluzia că e imposibil să completeze cifrele de şcolarizare planificate iniţial.

De altfel, ministrul Educaţiei, Da­niel Funeriu s-a pronunţat în această privinţă, precizând că în 2011, cei care au luat bacalaureatul au mers la uni­versităţile tradiţionale.

La Universitatea de Vest se acoperă locurile subvenţionate

Şi în Timişoara, ca şi în majori­tatea centrelor universitare mari din ţară, rectorii au fost nevoiţi să uite de calculele iniţiale, adaptând cifrele de şcolarizare prognozate iniţial la numă­rul mult mai mic de candidaţi care au reuşit să ia examenul de bacalaureat.

La Universitatea de Vest, iniţial fuseseră scoase la concurs pentru anul universitar 2011 - 2012 aproximativ 2.000 de locuri subvenţionate şi alte 4.000 cu taxă. După prima sesiune de înscrieri au mai rămas disponibile 351 de locuri bugetate, dintre care 20 pen­tru romi, şi majoritatea locuri­lor cu taxă.“Noi nu mai avem atât de multe locuri de completat. Se vor ocu­pa toate cele subvenţionate, inclusiv prin pro­cedura de glisare, prin care candidaţi admişi iniţial la locuri cu taxă ar putea trece pe locuri subvenţionate. Din cei 18.000 de absolvenţi de bacalureat nu e nerea­list să estimăm că măcar 2% vor veni spre noi, şi atunci se vor ocu­pa, cu siguranţă, toate locurile bugeta­te, şi poate şi o serie de locuri cu taxă”, apreciază rectorul Universităţii de Vest, prof. univ. dr. Ioan Talpoş.

În opinia sa, cel mai mult vor avea de suferit universităţile particulare, având în vedere că majoritatea candi­da­ţilor se vor îndrepta spre locurile sub­venţionate de la universităţile de stat.

Profesori trecuţi pe latura de cercetare, la Politehnică

La Universitatea Politehnica Timi­­şoara, după ce în toamnă s-au ocupat aproximativ 1.600 de locuri, acum mai sunt disponibile 1.000 de locuri buge­tate. “Nu ne aşteptăm să se ocupe toa­te, mai ales după aceste rezultate de la sesiunea a doua a bacalaureatului”, spune rectorul universităţii, prof. univ. dr. Nicolae Robu.

Lucrurile sunt mai dificile la Poli­tehnică, spune reprezentantul univer­sităţii, pentru că nu erau foarte multe locuri cu taxă, la majoritatea profilelor tehnice existând locuri bugetate, cele cu taxă reprezentând aproximativ 10% din total. “Noi nu ne aşteptăm să se ocu­pe nici măcar toate locurile subvenţio­nate. De aceea, e posibil să fie posturi mai puţine pentru cadrele didactice, iar în varianta în care vom constata că există un deficit foarte mare de norme didactice, avem şi varianta de a crea posturi în cercetare pentru o parte din profesori”, spune Nicolae Robu.

Agronomie – 120 de locuri subvenţionate rămase libere

La Universitatea de Ştiinţe Agri­co­le şi Medicină Veterinară a Banatu­lui din Timişoara se pregătiseră iniţial 1.200 de locuri pentru studenţii de anul I. După prima sesiune de admitere, au mai rămas neocupate 121 de locuri subvenţionate şi peste 500 de locuri cu taxă. “Ţinând cont de aceste rezultate la bacalaureat, nu avem aşteptări foarte mari. Mai mult ca sigur e că se vor ocupa locurile subvenţionate, din care oricum fuseseră ocupate peste 80% în prima sesiune. Mai avem 121, dar până la sfârşitul perioadei de înscriere probabil că se vor ocupa toate locurile bugetate”, estimează prof. univ. dr. Stelian Acatincăi, prorector al Univer­sităţii Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

Medicina, neafectată

Cea mai puţin afectată de rezul­tatele proaste de la cele două sesiuni ale bacalaureatului este Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Ba­beş”. Cele aproximativ 1.200 de locuri bugetate şi cu taxă s-au ocupat încă de la prima sesiune de admitere, existând o concurenţă destul de mare. În plus, can­didaţii care au venit să dea aici admi­tere au provenit din unităţi de învăţă­mânt cu profil sanitar, care au avut o rată bu­nă de promovabilitate la bacalaureat.

“În contextul emigrării cadrelor medicale, situaţia la Facultatea de Medicină s-a schimbat în bine, în sensul că majoritatea candidaţilor au venit mai bine pregătiţi”, declară rectorul U.M.F. “Victor Babeş”, prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu. La Medicină, după prima sesiune de admitere, au mai rămas neocupate 62 de locuri cu taxă, la Stomatologie.

Rigurozitatea, aprobată şi de universităţi private

Chiar dacă le-au dat peste cap pla­nurile de şcolarizare pentru acest an, sunt mulţi reprezentanţi ai universi­tăţilor care aprobă standardele de exi­genţă impuse la cele două sesiuni ale bacalaureatului din acest an. Prof. univ. dr. Cornel Haranguş, rectorul Univer­sităţii “Tibiscus”, precizează că aprobă exigenţele impuse de Ministerul Educa­ţiei în ceea ce priveşte organizarea şi derularea examenului de bacalaureat. “Din acest punct de vedere, până acum o parte a învăţământului preuniversi­tar era corupt de modalităţile de orga­ni­zare a acestui examen, care nu întot­deauna se derula după proceduri corec­te. Este de notorietate cum se derula în unele unităţi şcolare examenul de bacalaureat, cu candidaţi lăsaţi inten­ţionat să copieze, cu tot felul de taxe informale şi protocoale pentru cei din comisiile de corectare”.

Pe de altă parte, reprezentanul Universităţii “Tibicus” recunoaşte că urmările pentru învăţământul univer­sitar sunt în mare măsură negative. “Numărul candidaţilor, şi după prima, şi după a doua sesiune a bacalaureatului, a scăzut considerabil”.

Preşedintele Edu-Cer : “Se va produce o contracţie a învăţământului universitar”

Profesorul Ştefan Vlas­ton (foto), preşedintele EduCer, conside­ră că rezultatele de la bacalau­reat vor duce la o con­tracţie a învăţământului univer­­sitar, ma­joritatea universităţi­lor având probleme în a-şi asi­gura un număr suficient de stu­denţi de anul I. “Acum s-au scos la con­curs aproximativ 250.000 de locuri, iar abolvenţi de bacalau­reat sunt doar 115.000. În plus, nu toţi vor opta pentru facul­tate. Oricum, acum sunt de şapte ori mai mulţi studenţi ca în anii '90, şi asta în detri­men­tul calităţii”.

Din punctul său de vede­re, efectele bacalaureatului din acest an asupra mediului universitar vor fi, în cele din urmă, benef­ice, separând universităţi­le care promovează calitatea de aşa-numitele fabrici de diplo­me. “Poate că şi părinţii îşi vor da sea­ma că o diplomă nu asigu­ră ne­apărat viitorul copiilor. La stat, marele angajator de până acum al absolvenţilor, posturile sunt blocate. În mediul privat, la an­gajare primează în primul rând competenţele, experienţa şi abia apoi studiile. Păcat că a trebuit, însă, să se ajungă aici pen­tru o reaşezare a valorilor în în­văţă­mânt”, afirmă Ştefan Vlaston.

O singură universitate din Timişoara în categoria cercetare avansată şi educaţie

Ministerul Educaţiei a pre­zentat, marţi, situaţia privind cla­sificarea universităţilor, împăr­ţite în trei categorii, respectiv universităţi de cercetare avan­sată şi edu­caţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau univer­sităţi de educaţie şi creaţie ar­tistică şi universităţi centrate pe educaţie .

Doar 12 instituţii de învă­ţământ superior din România, printre care patru din Bucu­reşti, s-au încadrat în categoria cer­ce­tare avansată şi educaţie. În această categorie Timişoara are un singur reprezentant, Uni­ver­sitatea Politehnica. Potrivit ministrului Educaţiei, aproxi­mativ 80% din locurile la docto­rat vor reveni universităţilor din categoria cercetare avan­sată şi educaţie.

Celelalte trei mari univer­si­tăţi de stat din Timişoara –Uni­versitatea de Medicină şi Far­macie “Victor Babeş”, Uni­versi­tatea de Ştiinţe Agricole şi Me­dicină Veterinară a Banatu­lui şi Universitatea de Vest – au fost incluse în categoria uni­versităţi de educaţie şi cerce­tare ştiinţifică. 

Instituţiile de învăţământ superior particulare sunt plasa­te în categoria universităţilor centrate pe educaţie. Printre ele se regăsesc Universitatea “Tibiscus”, din Timişoara, Uni­versitatea Europeană “Dră­gan”, din Lugoj, şi Universi­tatea “Mi­hai Eminescu”, din Timişoara.

Daniel Funeriu a mai spus că prin acest demers ministerul va stabili un standard în eva­luarea învăţământului superior, ceea ce va fi în folosul studen­ţilor şi angajatorilor. Totodată, clasificarea universităţilor reprezintă un proces prin care vor fi optimizate resursele pen­tru îndeplinirea misiunii spe­cifice fiecărei univeristăţi.